Satul în care se găsesc comori romanice la tot pasul: „Te rogi să nu iasă nimic la iveală“. Nu poţi săpa o groapă fără arheolog

Satul în care se găsesc comori romanice la tot pasul: „Te rogi să nu iasă nimic la iveală“. Nu poţi săpa o groapă fără arheolog

Sătenii din Reşca ascund sub case o istorie de 2000 de ani FOTO: Alina Mitran

Într-o localitate din judeţul Olt sătenii sunt obligaţi, indiferent că vor să realizeze fundaţia unei case sau să construiască un gard, să cheme un specialist care supraveghează tot.

Ştiri pe aceeaşi temă

La această situaţie, normală, de altfel, s-a ajuns după zeci de ani în care „fiecare a construit cum a vrut“. S-a spus „STOP“ de-abia în momentul în care arheologii au hotărât că urmele oraşului roman Romula (Mica Romă) trebuie recuperate şi puse în circuitul turistic.

Actualul sat Reşca, mult mai cunoscut drept destinaţia favorită de vânătoare  a fostului preşedinte comunist Nicolae Ceauşescu, s-a construit peste cetatea romană atât de puţin promovată. Un drum extrem de lung mai este până ca cetatea Romula să poată fi vizitată, dar până la a culege roadele introducerii pe harta turistică a lumii a satului lor, cetăţenii se plâng de cheltuieli suplimentare şi, uneori, de imposibilitatea de a mai constui pe proprietăţile lor.

„Multă cărămidă, din ziduri şi din toate clădirile, se vindea şi în 1800 şi ceva, pe piaţa din Caracal“

Chiar dacă ajungi din întâmplare în Reşca, satul din comuna olteană Dobrosloveni situată la nici 10 kilometri de Caracal, îţi dai seama că trebuie să ascundă un trecut glorios. Străzile, aproape toate, poartă nume de împăraţi romani, în timp ce strada care te duce la „cetate“, pentru a nu mai exista niciun dubiu, chiar aşa se şi cheamă, Cetate. Deocamdată nu există decât o zonă împrejmuită şi un cort care ascunde privirilor, doar pentru a proteja, spun autorităţile, ce s-a reuşit până în acest moment să se scoată la suprafaţă din zidurile vechii cetăţi Romula. Obiectele descoperite sunt prin muzee din toată ţara şi chiar din lume, expuse sau depozitate, şi urmează să fie aduse acasă, e convins primarul comunei, Gheorghe Tudoraşcu, atunci când totul va fi pus la punct şi va exista şi în Reşca un muzeu. Săpăturile vor continua şi în această vară, un grup de voluntari belgieni fiind aşteptaţi.

Satul nu doar că s-a construit pe vechea cetate romană Romula, ci chiar s-a ridicat folosindu-se cărămidă romană. Arheologul Aurelia Grosu, referindu-se, cu ocazia descoperirii brăţării dacice, anul trecut, într-o altă comună din judeţul Olt, la descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului, declara pentru Adevărul:

„La Romula se sapă din 1936. Zona a fost capitala Daciei Malvensis, evident că sunt descoperiri. Au fost şi căutători de comori. Primele săpături sistematice ştiinţifice au fost făcute în 1901, dar până în 1901 a fost, aşa, perioada romantică a arheologiei... Acolo, sistematic, însemnând anual şi cu un colectiv de cercetare, a săpat şi Muzeul Naţional de Istorie, şi Muzeul Militar Central, şi Muzeul Olteniei Craiova şi... A fost în mare parte acoperit de sat, actuala Reşca este pe antica Romula. A fost un oraş roman, n-a fost o simplă aşezare.

Arheologii vor ca vechea cetate să poată fi vizitată

Am nişte fotografii vechi, din 1911 cred, în care îşi luau oamenii câte o bucată de piatră şi o puneau prag la casă, mai puneau la puţ un capitel, ca să-i ţină lui acolo nu ştiu ce... A fost şi foarte multă ignoranţă în ţara asta şi o lipsă de patriotism absolut crasă, noi ne dăm patrioţi, dar nu ştim ce înseamnă cu adevărat patriotismul. Multă cărămidă, din ziduri şi din toate clădirile,  se vindea şi în 1800 şi ceva, pe piaţa din Caracal, sub numele de cărămidă de Antina, inclusiv biserica de la Dobrosloveni a fost făcută cu cărămidă romană de la Romula, în 1700 şi ceva“, a mai spus Grosu.

„S-au găsit fel şi fel de cioburi“

Cetăţenii care vor să-şi extindă construcţiile sau să contruiască pe proprietăţile pe care le deţin în Reşca sunt constrânşi de o procedură mult mai laborioasă decât în mod obişnuit. Fiind o zonă protejată, au nevoie de un certificat de descărcare arheologică, pe care îl obţin după ce şi-au întocmit ca la carte documentaţia tehnică pentru viitoarea construcţie, iar în momentul în care s-au apucat de lucrare un arheolog desemnat conform protocoalelor semnate între diverse instituţii de cultură vine în curte şi supraveghează totul.

Zona unde arheologii sapă în fiecare vară este, acum, protejată

„Mie mi-a luat patru milioane vechi într-o zi, c-a stat pe scaun pe buza şanţului şi s-a uitat cum sapă ăia. Dacă sapi mai multe zile, mai mulţi bani, pe oameni îi plăteşti din buzunarul tău, că nu poţi să vii tu şi să sapi cu buldoexcavatorul, sapi cu oameni, sapi cu grijă. Te rogi să nu iasă la iveală nimic, altfel nu mai poţi continua, dacă se fac descoperiri. La noi, aici, cei care suntem în zona zero, e greu de tot. Poţi să sapi şi la doi metri jumate în pământ, până ajunge la pământul galben, or ţie nu-ţi trebuie atât pentru fundaţie. Şi după ce ai săpat, să laşi să se aşeze, că au mai construit unii şi li s-au crăpat zidurile. E complicat, nu ştiu ce s-o alege de satul ăsta, că lumea n-o să mai cumpere aici, auzind ce se întâmplă. Tinerii noştri pleacă, şi ei…“, a povestit un cetăţean din Reşca despre cum decurg procedurile.

„Noi nici n-am apucat să ne luăm toate autorizaţiile, că ni s-a şi făcut reclamaţie la primărie. Cum să poţi să contruieşti fără să ştie ei, că te urmăresc din satelit! Astă-vară s-a plimbat drona prin sat…“, a confirmat Elena Pârvu. Femeia spune că au avut în plan să construiască, au făcut toate demersurile, încă din decembrie, însă ître timp au sistat. „Nici nu avem unde pune atâta pământ, dacă sapi la 2 metri şi jumătate. Arheologul nu vine când vrei tu, se fac programări, se discută planurile astea în comisii…“, a mai spus femeia.

„Şi totul a pornit de la zăpăcitul ăla de «Numismatu’» (n.r. – cel mai cunoscut vânător de comori din localitate)», care s-a lăudat el că a descoperit, că are acasă, că a găsit pe mama-sa“, a continuat cetăţeanul care nu a dorit să-şi decline identitatea. „I-a răscolit poliţia toată casa, i-a scos şi pardoseala din casă“, a continuat femeia.

Cimitirul localităţii, situat chiar la intrarea în sat, este singurul unde se poate săpa fără probleme, fiind în afara ariei de interes a arheologilor

„Asta este, dacă doriţi să ne ajutaţi, trageţi un semnal de alarmă, că lucrurile sunt mult prea stricte. Nu ştiu ce descoperiri să se mai facă, la săpături din astea s-au mai găsit fel şi fel de cioburi, de vase din astea pe care le lipesc arheologii, le reconstituie. Înainte se mai găseau câte un «mangâr», «antice», pietricele din alea de le puneau ei la inele… Da’ nu lucruri extraordinare. Aici a fost şi cimitirul roman, de fapt cimitirele, că era unul pentru bogaţi şi un altul pentru săraci. La ăia bogaţi mai găseai la subsoară ulcica şi în ea câte ceva, dar la ăi săraci, doar scheletul…“, a mai spus bărbatul.

Cei care au parte doar de descoperiri neînsemnate pe proprietăţile lor pot merge mai departe cu lucrarea, li se acordă descărcarea de sarcină arheologică, ceilalţi însă… Este cazul unui cetăţean care a vrut să construiască, a făcut demersurile legale, iar săpând s-au descoperit ziduri romane. A cheltuit omul, a confirmat primarul, cel puţin 10.000 lei şi s-a văzut în imposibilitatea de a mai continua. Cetăţeanul (pe care nu l-am putut contacta) ar fi dispus să renunţe la proprietatea sa, pentru a se putea continua cercetările arheologice, însă nicio instituţie nu este dispusă deocamdată să i-o cumpere. „Noi am făcut demersuri în acest sens, am făcut adrese, dar… Ştiţi cam de ce bugete se dispune la nivelul unei comune“, a declarat primarul, care spune că în privinţa săpăturilor pentru scoaterea la suprafaţă a zidurilor vechii cetăţi este foarte mult de lucru, „nu s-a săpat nici 1%“. Ceva, în schimb, tot s-a reuşit, spun sătenii. „Acum, cel puţin, e împrejmuit acolo, mai e cortu’ ăla, înainte păşteau animalele, erau vaci şi gâşte peste tot“, au mai spus sătenii.

Ion Bolnavu, cunoscut drept Numismatu, păzeşte astăzi perimetrul în care zidurile au fost scoase la suprafaţă

„Ne străduim, facem cât putem, avem în obiectiv multe, însă nu putem face lucruri de mântuială. Se şi construieşte, nu se pune problema că nu se poate construe, se vând şi se cumpără case în Reşca. Să ştiţi că vizitatori au început să vină, vin şi grupuri de elevi, îi cazăm la cabana lui Ceauşescu, le pregătim o masa tradiţională, însă mai e mult de lucrat. Împreună cu partenerii Bulgari din Vratsa vom organiza, anul viitor, un festival roman, dar vrem să le facem cum trebuie, nu pe genunchi“, a mai spus primarul.

citeste totul despre: