Misterele celor mai adânci lacuri din ţară. Cum s-au format şi ce se ascunde sub „lacul cu trei nume”, Vidraru şi în adâncurile apei Zănoaga Mare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ţara noastră are, datorită reliefului variat invidiat de multe ţări, numeroase puncte de atracţie pentru amatorii de călătorii. Printre acestea la loc de cinste se află şi lacurile, între care un rol aparte îl deţin cele care se disting prin recorduri absolute la noi în ţară cel puţin. Lacurile adânci sunt o categorie aparte, foarte căutate şi apreciate.

România are un număr mare de lacuri, dar dintre acestea nu sunt multe care să aibă adâncimi demne de recorduri care să atragă atenţia. Trei lacuri sunt cel mai des amintite când vine vorba despre indicarea celor mai adânci lacuri din ţara noastră: Lacul Zănoaga Mare (judeţul Hunedoara), Lacul Vidraru (judeţ Argeş) şi Lacul Avram Iancu / Ocna Mare (judeţ Sibiu).

Despre lacul Zănoaga Mare se spune că este cel mai adânc lac glaciar din ţara noastră, având o adâncime de 29 metri. Amplasat în “căldarea glaciară” a Judelui, pe versantul sudic al muntelui Sesele din munţii Retezat - la o altitudine de 2010 metri, lacul s-a format într-un circ glaciar. Potrivit celor spuse de profesorul de geografie Aurelia Cotoşman de la Colegiul Naţional "Ion Minulescu" din Slatina, lacul este alimentat de şase pâraie.

“Lacul Zănoaga Mare, un lac antropic, nu se remarcă neapărat prin caracteristici aparte în peisajul de la noi, ba chiar are elemente comune mai tuturor lacurilor - o formă circulară, lungimea şi lăţimea maximă sunt de 360 metri şi, respectiv 260 metri, iar întregul său perimetru este de 875 metri, ceea ce înseamnă o suprafaţă totală de 6 hectare şi un volum de apă cifrat la 693.000 mc. Ceea ce atrage atenţia este adâncimea sa, cea maximă nefiind atinsă de la început, ci la mijlocul lacului, unde măsurătorile au ajuns la 29 de metri. Interesant la acest lac şi care l-a făcut să fie remarcat şi de străini este faptul că face parte din Parcul Naţional Retezat, unul dintre cele mai frumoase zece monumente naturale din lume, clasamentul fiind întocmit în anul 2009 după un vot internaţional iniţiat de o fundaţie din Canada”, spune profesorul Aurelia Cotoşman.

Topul respectiv se cheamă “Cele şapte minuni naturale ale lumii” şi a fost gândit şi pus în practică de fundaţia canadiană “New 7 Wonders”.

Lacul Vidraru

Dacă Lacul Zănoaga Mare este cel mai adânc lac glaciar de la noi, lacul Vidraru cel mai adânc lac de acumulare. Fiind un lac creat de mână umană, trebuie spus că acesta a apărut în anul 1966 în urma amenajării Barajului Vidraru, pe râul Argeş. Barajul a fost amenajat ca toate celelalte: pentru producţia de energie electrică, irigaţii şi prevenirea inundaţiilor. Lacul este situat între Munţii Frunţii şi Ghiţu, adunând laolaltă apele râurilor Capra, Buda şi ale câtorva afluenţi direcţi - Râul Doamnei, Cernatul şi Vâlsanul, Topologul, râul Valea lui Stan şi Limpedea. Lacul are un debit total de cca. 5,5 mc/s, suprafaţa sa totală fiind de 893 hectare, lungimea de 10,3 km, laţimea maximă de 2,2 km şi o circumferinţă de 28 kilometri.

image

“Construcţia barajului Vidraru, ce a dus la formarea lacului cu acelaşi nume, a durat cinci ani şi jumătate şi, la momentul inaugurării sale – 1966, a fost al cincelea din Europa şi, respectiv, al noulea în lume în rândul construcţiile de acest gen. Vorbim despre un baraj de beton cu dublă curbură, realizat din 22 de ploturi verticale cu înălţimea de 166,60 metri şi o lungime la coronament de 307 metri. Lacul şi barajul Vidraru se numără printre cele mai vizitate obiective din ţara noastră deoarece vorbim despre o construcţie care a rămas şi în prezent ceva rar la noi în ţară şi nu numai”, precizează prof. Aurelia Cotoşman.

O explicaţie a numărului mare de vizitatori ai lacului şi barajului de la Vidraru este şi faptul că în zonă există şi alte obiective turistice căutate, cum ar fi Transfăgărăşanul sau cetatea Poenari.

Lacul cu trei nume

Lacul Avram Iancu din judeţul Sibiu mai este cunoscut şi sub numele de Lacul Ocna Mare sau Ocna Pustie. Acesta este, spun specialiştii, cel mai adânc lac antroposalin din ţara noastră şi unul dintre cele mai adânci din Europa, având o adâncime maximă ce ajunge la 132,5 metri, după alte măsurători fiind indicată chiar o adâncime de 160 metri.

“Vorbim despre o apă salină, foarte căutată ca toate celelalte din această categorie. Deşi este cunoscut faptul că acest lac este cel mai adânc lac salin din ţară, sunt foarte mulţi cei care nu se sperie de acest lucru şi se îmbăiază aici, proprietăţile apei depăşind, iată, teama viscerală faţă de abisul din adâncuri”, afirmă profesorul Aurelia Cotoşman.

Lacul Avram Iancu se află pe locul celei mai mari saline de la noi din ţară închisă în anul 1817 – “Fodina Maior” (“Grosse Grube”), exploatată în sistem-clopot prin două puţuri până la adâncimea de 160 metri. Propriu-zis, lacul s-a format mult mai târziu după închidere, respectiv după câteva decade: după anul 1850, procesul fiind încheiat undeva în jurul anului 1890.

Lacul are o formă circulară, o suprafaţă de 1.320 mp şi un volum de apă de 26.772 mc. Salinitatea lacului nu este statică, ci variază între 180-200 grame/1 la suprafaţă, respectiv până la 300 grame/1 spre fund.

Vă mai recomandăm:

Care au fost cei mai tari lăutari ai României din toate timpurile. De la Barbu Lăutaru, cel care l-a fermecat pe pianistul Franz Liszt, la Zavaidoc şi Dona Dumitru Siminică 

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite