Inginerul care bate satele să îngrijească plantele: „Agricultura se face după ureche, iar greşelile ne vor costa scump“
0
Un inginer agronom îşi dedică timpul liber fermierilor ale căror culturi sunt în pericol – nu doar că le salvează plantele, dar le oferă şi sfaturi de viitor, precum acela că în agricultură tratamentul „trebuie făcut preventiv, nu curativ“
Doru Crăciunescu (35 de ani) este absolvent de Agronomie, are şi un master în Ştiinţe agronomice şi îşi face cu pasiune munca ajutându-i pe fermierii olteni.
Spune că răul făcut involuntar de cei care cultivă cu gândul aproape exclusiv la profit ne va costa enorm în viitor, legumicultura practicată „după ureche“ ajungând să deterioreze, aproape iremediabil, întinse suprafeţe de teren agricol.
Şi-a dorit de mic să fie inginer, iar imaginea acestei meserii, la acea vreme, se confunda cu figura agronomului din localitatea natală, Priseaca.
Îngrijire la domiciliu
Tânărul a reuşit acum să-şi doteze un laborator mobil cu care bate satele pentru a ajunge acolo unde fermierii au nevoie, dar şi încredere în sfaturile sale. Face asta în timpul liber, fiind angajat cu normă întreagă la o firmă de produse fitosanitare.
„Agricultura nu se face la telefon, asta e o mare problemă a noastră, sunt puţini specialişti care să meargă efectiv în ferme“, spune agronomul, povestind ce grozăvii a văzut de când bate solariile şi terenurile oltenilor, fiind recunoscut faptul că în Olt sunt câteva importante bazine legumicole din care pleacă uriaşe cantităţi de legume către pieţele din toată ţara.
Probele sunt analizate cu ajutorul laboratorului mobile FOTO: Adevărul
Inginerul Crăciunescu le-a fost ani la rând alături legumicultorilor de pe Valea Oltului, în sudul judeţului Olt, dar nu numai. Răspundea de mai multe puncte de lucru ale firmei la care lucra în acei ani şi a văzut culturi pe o rază de 100 de kilometri. Atunci a primit în exploatare şi laboratorul mobil şi s-a îndrăgostit iremediabil de pedologie şi de tratarea plantelor.
Şi-ar dori ca agricultura românească să se bazeze pe specialiştii de care are atâta nevoie, însă la momentul acesta încă e foarte mult loc de agronomi pe piaţă. „M-am gândit de multe ori că dacă aş fi avut un magazin al meu probabil că aş fi dat faliment“, spune inginerul.
Clienţii care i se adresează lui la tejghea sunt supuşi unui adevărat interogatoriu până când specialistul decide care este problema şi ce produs răspunde mai bine acestei probleme, atitudine care nu prea face bine „rulajului“. Oamenii se întorc însă cu încredere de fiecare dată.
Prevenţia în cazul plantelor
Ani la rând, tânărul şi-a petrecut timpul în solariile legumicultorilor, cu precădere. Ajungea acasă, la Slatina, din zona legumicolă Izbiceni, la două, chiar la trei săptămâni, iar decizia de a da prioritate familiei a venit atunci când familia urma să se mărească. Astăzi, inginerul agronom îi ajută pe fermieri la ei acasă după ce încheie programul de lucru de la farmacia fitosanitară şi în zilele libere, când poate ajunge în ferme cu laboratorul mobil.
„I-am convins de importanţa acestor analize prin modul meu de a fi, pentru că şi eu provin din mediul rural, sunt omul trăit printre oameni ca ei. Nu de clienţi duc lipsă, ci de timp“, spune inginerul.
Pentru a schimba însă lucrurile în ansamblul lor şi a trece la o agricultură pe baze ştiinţifice e nevoie ca, pe de o parte, să existe mult mai mulţi specialişti, iar pe de alta, producătorii să admită că agricultura de performanţă se face prin asociere.
Numărul micilor fermieri a cerscut mult în ultimii ani, însă cei mai mulţi cultivă fără să aibă la bază o pregătire solidă FOTO: Adevărul
„Producţia se face, de cele mai multe ori, haotic, pentru că nu sunt specialişti care să-i facă să înţeleagă. A recomanda un tratament nu înseamnă a veni persoana la magazin, înseamnă a merge la faţa locului, a vedea ce se întâmplă acolo şi a recomanda în cunoştinţă de cauză. De cele mai multe ori, fermierii vin când au probleme. Firescul ar fi ca totul să se facă preventiv, nu curativ“, spune specialistul.
„Agricultura nu se face după ureche“
O altă problemă este cea a fertilizării: nu se face când ar trebui şi este folosit un singur tip de îngrăşământ – de aici încep schimbările negative.
„Fertilizarea de bază presupune o fertilizare de toamnă. Cu cât fertilizez mai adecvat terenul, cu atât îmi va fi mai uşor în restul anului. Marii fermieri fac treaba asta imediat după recoltarea culturii. Încerc şi eu să fac asta, să-i fac să înţeleagă că agricultura nu se face după ureche sau la telefon, agricultura se face faţă-n faţă, în câmp“, spune agronomul, menţionând şi câteva dintre greşelile frecvente ale micilor fermieri.
Problema cea mare a fermierilor este faptul că nu sunt uniţi, faptul că vând haotic, fără să aibă un anumit ţel – nu poţi să faci agricultură de unul singur. Dacă ar exista aceste cooperative, automat şi importanţa specialistului ar fi, poate, alta.
„Dacă ne raportăm la tot ce înseamnă nutrienţi, faptul că merg pe produse total neadaptate specificului acestui sector e o mare problemă. Dar problema cea mare a lor este faptul că nu sunt uniţi, faptul că vând haotic, fără să aibă un anumit ţel, şi nu poţi să faci agricultură de unul singur. Dacă ar exista aceste cooperative, automat şi importanţa specialistului ar fi, poate, alta. Oamenii ar fi mult mai deschişi la nou“, crede inginerul agronom.
Pentru că nu există o strategie, iar oamenii fac agricultură aşa cum au învăţat unul de la celălalt, greşelile s-au perpetuat şi ele, cu consecinţe extreme. „Au fost îndoctrinaţi cu chestia asta de a face mult şi repede. Ei încă folosesc substanţe interzise în piaţă, acel Ethrel e numărul unu, e un acid de baterie care produce practic o scurtare, o întrerupere a perioadei de vegetaţie, şi în felul ăsta automat trebuie să se coacă fructele. Şi de acolo apar tot felul de dezechilibre“, mai spune inginerul Doru Crăciunescu.
Ce este, cu adevărat, natural
„Am fost la cineva care îmi spunea că de trei ani nu mai face nimic în solar. Nu ştiu dacă am întâlnit vreodată un asemenea nivel de îngrăşăminte ca acolo. Avea până în 100 mp solariul şi-mi spunea că a băgat cu un an în urmă un camion de bălegar, circa 20 de tone, enorm pentru acea suprafaţă“, explică specialistul.
Sănătatea plantelor este influenţată de foarte mulţi factori, iar un diagnostic poate fi pus după analize atente FOTO: Adevărul
Alţi fermieri folosesc ceea ce ei consideră a fi „Dumnezeul“ ieftin al oricărei culturi, azotatul. Aşa au ajuns să modifice pH-ul solului şi al apei. În câţiva ani, spune inginerul, s-ar putea duce totul pe un drum fără întoarcere.
Lipsa cunoştinţelor de specialitate îi face pe fermieri să cadă mult mai uşor pradă strategiilor de marketing. Este, explică agronomul, ceea ce s-a întâmplat după apariţia virozelor de tot felul. Au apărut soluţii vândute drept miraculoase. Au apărut prădători care se hrănesc cu insectele-vector ale virozelor, însă au apărut ulterior şi produse foarte scumpe pentru dezinfecţia solului.
„Au căutat să le transmită oamenilor să facă o anumită dezinfecţie pentru a anula efectele negative ce pot să apară în anul următor de cultură. Nu e nimic mai prost decât acest lucru, sau mai neadevărat, pentru că, până la urmă, aceste boli nu rămân în sol, nu se raportează la sol, nu sunt ciuperci, nu sunt bacterii, sunt pur şi simplu nişte viroze care se transmit, precum la oameni, prin aer. Dezinfecţia nu este ceva rău, dar nici bine nu face, pentru că e foarte scumpă“, este un alt exemplu dat de ing. Doru Crăciunescu.
Ing. agr. Doru Crăciunescu merge în ferme înainte de recomanda un tratament FOTO: Adevărul
Pentru ca oamenii să înţeleagă că pot preveni un an agricol prost sau chiar ruinarea afacerii cu mult mai puţin de 100 de lei/an, cât costă o analiză de sol, sau cu solicitarea specialistului în fermă atunci când o boală ameninţă o cultură, e nevoie de multă muncă de promovare din partea specialiştilor şi, probabil, de o schimbare de generaţii în ferme.
Vă recomandăm şi:
Mafia legumelor. Cât de uşor este să imporţi legume direct cu etichetă românească
Se încarcă comentariile...
