Fermierii calculează pagubele: „Lucrăm la cultura asta din februarie. De unde alt răsad?“ VIDEO

Fermierii calculează pagubele: „Lucrăm la cultura asta din februarie. De unde alt răsad?“ VIDEO

Cultura de vinete a fost distrusă de ploile necontenite FOTO: arhiva personală Mihai Chesnoiu

Legumicultorii, indiferent că au pariat pe cultura în spaţii protejate sau pe cea în câmp, traversează o perioadă critică. Cei care reuşesc să producă vând la preţuri de nimic şi au ajuns să arunce legumele la gunoi, iar ploile le-au distrus culturile celor care pregăteau recolta pentru toamnă.

Imaginile în care un fermier din Dolj şi-a distrus cultura de castraveţi, deşi era în vârf de producţie, pentru că preţurile au scăzut atât de mult încât nu mai acoperă costurile de recoltare, s-au viralizat cu două zile în urmă. Marţi, un fermier din sudul judeţului Olt şi-a dus la groapa de gunoi castraveţii recoltaţi, tot din pricina preţului mic.

Un alt fermier, din Grădinari, judeţul Olt, a prezentat la rândul său cultura de vinete compromisă din cauza ploilor care tot cad de câteva săptămâni.

„Cultură de vinete înfiinţată pe 22 mai, exact înainte de a începe ploile. Se prezenta foarte bine după plantare, răsadul a fost frumos, mai avem şi plante frumuşele, avem şi plante moarte, la rând, câte 30-40 de metri fără nicio plantă bună. N-am făcut lucrări de îngrijire pentru că nu ştiu încă ce să fac, cred că o să desfiinţez cultura. Alţi vecini de-ai mei deja au făcut lucrul ăsta, nu cred că am 20% din plante vii“, a prezentat fermierul Mihai Chesnoiu dezastrul.

Este vorba de o cultură de vinete înfiinţată pe o suprafaţă de un hectar, compromisă aproape în totalitate. Fermierul chiar nu ştie ce decizie să ia. Pentru a replanta are nevoie de răsad nou, pe care nu-l are, iar varianta de a miza pe o altă cultură de legume în câmp nu prea există.

 

„Noi lucrăm la cultura asta de la sfârşitul lui februarie. De unde răsad? Complicat! Situaţia nu se prezintă aşa doar la mine, şi vecinii sunt în aceeaşi situaţie. Multe culturi de câmp arată rău, de fapt cam toate. Nu ţin minte să fi trecut printr-o perioadă aşa ploioasă“, a declarat fermierul, pentru „Adevărul“.

Despăgubiri nu vor primi fermierii. De la stat nu mai aştepată deja nimic, iar contracte de asigurare nu au, pentru că regulile impuse de asigurători îi obligă să facă investiţii pentru care nu au bani.

„Ce despăgubiri, nu mai avem nicio speranţă! Nici nu cerem. Suntem resemnaţi. Asiguratorii ca să semneze trebuie să faci lucrări de drenare înainte, lucrări mai complexe, canale de captare, e foarte complicat. Trebuie să fie o anumită pantă la teren, nu ne permitem să pregătim terenurile pentru asigurări“, a mai spus fermierul. 

El a început anul trecut o lucrare de acest gen, însă ar trebui efectuată mai mulţi ani la rând pentru a ajunge la rezultatul droit.

„Fără 300.000 euro nu te apuci. Preţurile s-au triplat“

Cultura de legume în câmp devine, pe an ce trece, ca un câştig la loterie. Au mai fost ani răi, spune fermierul Mihai Chesnoiu, amintind de 2005, 2014 sau 2018, însă ploile au venit ceva mai târziu, plantele erau mai viguroase, iar pagubele au fost mai mici. 

Pe de altă parte, fermierii mici nu-şi permit nici să construiască solaria pe suprafeţele pe care le cultivă astăzi sub cerul liber.

„La ora asta ţeava s-a triplat. Dacă în 2019 puteam să fac un hectar de solar cu 100.000 euro şi un pic, acum fără 300.000 euro nu te apuci. Nu suntem nici bancabili pentru asemenea sume. Nici nu ştiu din ce supravieţuim,. La mine în zonă (o zonă cu tradiţie în producerea legumelor) în toată localitatea nu sunt mai mult de cinci fermieri care să trăiască doar din agricultură“, a mai spus Mihai Chesnoiu.

„Castraveţii se vând cu 20 de bani kilogramul. Anul trecut erau 1,2 lei pe 16 iunie şi 2,5 lei pe 20 iunie“


Deznădejde este în continuare şi în fermele legumicultorilor care produc în spaţii protejate. Au aşteptat cu speranţă ca aproape de Rusalii preţul castraveţilor să crească, aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi. Până acum nu s-a întâmplat. Mai mult, legumicultorii au ajuns să arunce producţia la groapa de gunoi sau s-o ofere gratis cunoscuţilor.

„Aici la noi (n. red. – în sudul judeţului Olt, unde este un important bazin legumicol) un fermier a dat 14 saci cu 100 lei, un preţ derizoriu, s-a dat şi cu 5 lei sacul de 20 kilograme, şi cu 20 bani kilogramul… Un alt fermier i-a dat vreo nouă saci celui care cumpără en-gross, pe degeaba, să ia el ce poate pe ei“, a declarat fermierul Ilie Ursu. 

Fermierul mai spune că a constatat, consultându-şi jurnalul din fermă, că obţinea, cu un an în urmă, un preţ mult mai bun la castraveţi. 

„Anul trecut, pe 16 iunie erau cu 1,2 lei/kg, pe 20 iunie erau deja 2,5 lei. E vorba de preţurile cu care se vindeau aici, la noi, la en-gross. Şi acum la piaţă sunt de la 3 lei în sus, pe masă. Asta e problema, că acolo te duci şi dai cu 3 lei, dar vinzi poate 20 kg într-o zi, aşa, en-gross-istul cumpără 2 tone şi le distribuie la 20 de comercianţi“, mai spune fermierul. 

El a relatat păţania unui alt prieten, care ar fi livrat timp de două zile la preţ bun ardei gras unui mare lanţ de supermarketuri, după care a primit vestea că retailerul nu-I mai poate cumpăra, pentru că a primit marfă mai ieftină din import.

„ Au luat două zile şi n-au mai luat de la el. Soluţia ar fi să facem şi noi cum au făcut francezii într-o perioadă: s-au postat la graniţă şi n-au mai dat voie la niciun tir cu produse pe care le aveau ei să intre în ţară. Sau să pună guvernanţii o stavilă din asta. «Ai castraveţi în ţară?», «Am!», « Ai roşii?» „Am!“, «Păi şi atunci la ce mai bagi mă din afară?! ». Nu mai lăsa pe ăştia, importatorii! Dar de la ăia primesc comisioane şi li se umflă buzunarul. Ei (n. red. – fermierii străini) au subvenţii grase acolo, nu ca la noi, hai că vă dăm anul ăsta, ba hai că nu vă mai dăm!“, şi-a exprimat fermierul nemulţumirea.

Vă recomandăm şi:

Imagini virale. Un legumicultor nemulţumit şi-a distrus cultura de castraveţi. „Ştim să producem, dar proşti nu suntem!“ VIDEO

VIDEO Dezastru în prima zi de Paşte într-un sat de legumicultori din Olt. O vijelie puternică a distrus în 10 minute zeci de solarii

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările