De ce o treime dintre absolvenţii de liceu se pierd în drumul spre BAC. „Păi ce, doamnă, copilul meu e prost?!”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Zeci de mii de absolvenţi de liceu nu s-au înscris să susţină probele Bacalaureatului 2021 FOTO: Mediafax
Zeci de mii de absolvenţi de liceu nu s-au înscris să susţină probele Bacalaureatului 2021 FOTO: Mediafax

Doar 66% dintre elevii înmatriculaţi în clasele a XII-a şi a XIII-a s-au înscris să susţină în acest an probele Bacalaureatului. Cifra ar trebui să genereze discuţii aprinse, crede preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi. Profesorii  aruncă vina în ograda părinţilor.

Din 173.000 elevi înmatriculaţi în toamna trecută în clasa a XII-a, respectiv a XIII-a, doar 66% au solicitat să susţină probele Bacalaureatului 2021. Cifra a fost enunţată chiar de către ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

„Sunt doar 114.000 din promoţia curentă, formată din 173.000 de elevi de clasa a XII-a şi a XIII-a. E vorba de două treimi, 66% înscrişi la examenul de Bacalaureat din promoţia curentă - 152.000 clasa a XII-a şi 21.000 elevi de clasa a XIII-a. Este un procent mai mic decât în anii anteriori”, a declarat ministrul, citat de Digi 24. Cifra „creează îngrjorări cu privire la creşterea riscului de abandon şcolar“, a mai spus ministrul.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP), Iulian Cristache, e de părere însă că instituţiile statului ar trebui să fie de-a dreptul în alertă. În fapt e vorba de mult mai mult de o treime, spune Cristache, dacă ne raportăm la numărul copiilor care au intrat cu 12 ani în urmă în clasa I. Ducând scenariul până la capăt, dacă din cei înscrişi la BAC anul acesta promovează jumătate, cifrele arată că în fapt doar un sfert dintre copiii care cu 12 ani în urmă păşeau spre şcoală ajung să obţină diploma de Bacalaureat.

„Instituţiile statului nu-şi fac datoria până la capăt. Pentru că nu poţi să pierzi nişte copii, aşa, pe drum, fără să ai o evidenţă clară, fără să acţionezi la nivel de unitate de învăţământ, mai departe, către director, mai departe, către instituţiile de resort şi să vezi ce se întâmplă. Nu poţi să renunţi la mai mult de un sfert din generaţie doar aşa, că ai constatat şi că nu putem să acţionăm“, a declarat Cristache, pentru Adevărul.

„Elevii nu pot fi obligaţi să se înscrie, e opţiunea lor“

Explicaţii pentru numărul mare de absolvenţi care se mulţumesc doar cu certificatul de absolvire au toţi reprezentanţii şcolilor în care a devenit aproape o tradiţie ca mult mai puţin de jumătate dintre elevi să finalizeze liceul cu diplomă de BAC.

În judeţul Olt , Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt avea în evidenţe 3.271 elevi din clasele terminale care ar fi trebuit să susţină simularea examenului de Bacalaureat. Nu mult mai târziu, când s-a tras linie la finalul perioadei de înscriere s-au numărat nicio 2.200. La aceştia se mai adaugă 380 din promoţiile anterioare. Diferenţa o reprezintă elevii corigenţi, o mică parte, iar „grosul“ sunt absolvenţi care nu-şi mai bat capul cu examenul, pentru că „nu intenţionează să urmeze o facultate“.

Şeful Inspectoratului Şcolar Olt, prof. Victor Iacobescu, spune că aceşti elevi nu ar fi avut ce să caute, din start, la liceu şi că doar ambiţia părinţilor i-ar fi târât spre un astfel de deznodământ.

„Elevii nu pot fi obligaţi să se înscrie, e opţiunea lor“, a declarat Iacobescu, explicând în continuare şi de ce nu aleg o rută profesională mai apropiată de posibilităţile lor cognitive „E foarte simplu, orgoliul părinţilor. Ca să ştie lumea că au copilul la liceu, «nu la profesională, ca toţi proştii». Au fost părinţi care s-au supărat pe directori că i-au îndrumat pe copii să meargă la şcoala profesională. «Păi ce, doamnă, copilul meu e prost?! A făcut şi a lu’ ăla liceul, dar n-a dat BAC-ul. Mai bine liceu fără Bac decât şcoală profesională, ca toţi proştii»“, a rezumat oficialul IŞJ Olt.

122 absolvenţi de liceu, un singur candidat înscris

Unitatea de învăţământ din Olt cu un singur absolvent de liceu înscris la Bacalaureat este Liceul Tehnologic „Constantin Filipescu“ Caracal. Şi mai surprinzătoare este informaţia că în acest an liceul are 112 absolvenţi de liceu, din trei clase. Ceea ce ar trebui să îndulcească amarul situaţiei este explicaţia că toţi provin de la cursurile de învăţământ seral, iar media de vârstă a absolvenţilor ar fi de peste 35 ani.

„Absolvenţii noştri sunt oameni din câmpul muncii, care şi-au dorit doar să termine un liceu, să obţină o calificare şi nu neapărat să ia Bacalaureatul, pentru că, ştiţi şi dumneavoastră, Bacalaureatul îţi asigură drumul spre o facultate. Dar la 35-45 ani e mai greu pentru dumnealor să se gândească atât de departe, şi atunci absolvenţii noştri termină cele 13 clase, îşi obţin examenul de certificare a competenţelor nivel IV şi sunt angajaţi, acesta este motivul pentru care nu avem înscrişi la Bacalaureat“, a explicat directorul unităţii de învăţământ, prof. Alina Gogea.

Este singurul liceu din judeţ fără cursuri de zi, a mai spus Gogea, la cursurile de liceu-seral venind şi absolvenţii şcolii profesionale din unitate, însă ar fi vorba de o singură clasă, adică 25-28 elevi.

„Toţi sunt promovaţi, au dat competenţele săptămâna trecută“

O altă unitate cu număr mic de candidaţi înscrişi la Bacalaureat 2021 este Liceul Tehnologic Crâmpoia, unitate care merge, de altfel, cu clasele de liceu în lichidare, tocmai din pricina ratei de promovare scăzute. În acest an sunt 13 absolvenţi de liceu, dintre aceştia doar patru s-au înscris să susţină probele de BAC, plus alţi doi candidaţi din promoţiile anterioare. 

„Noi avem o singură clasă, nu suntem un liceu foarte mare, de anul trecut avem profesională, iar copiii ăştia sunt doar 13 în clasă şi doar patru au ales să se înscrie. Probabil că au ales şi în funcţie de şansele pe care le au“, a declarat directorul liceului, Viena Ciauşu.

Directorul spulberă şi acuzaţiile, care de obicei se fac pe reţelele sociale, neasumat, conform cărora elevii ar fi lăsaţi corigenţi pentru ca profesorii să se asigure că nu se înscriu şi astfel nu se vor confrunta cu o rată scăzută de promovare.

„Copiii mei, cei 13, sunt toţi promovaţi, au dat competenţele săptămâna trecută, au diplomă că au absolvit ciclului superior al liceului“, a mai spus prof. Ciauşu

Când vine vorba de motivul care a dus la o rată de promovare a Bacalaureatului atât de scăzută directorul liceului se fereşte să tranşeze lucrurile.  

„Mulţi dintre ei nu au posibilităţi financiare, se complac în idea că au o calificare, că se vor angaja... Vă daţi seama că cei care rămân la liceul tehnologic nu au nivel de cunoştinţe ca cei care merg la liceele teoretice şi-şi doresc să ajungă la facultate“, mai spune directorul şcolii. 

Interesant este şi faptul că Liceul Tehnologic Crâmpoia şcolarizează elevi de la ciclul primar şi până la liceu, astfel că o bună parte dintre elevii ajunşi în clasele liceale sunt „produsul“ aceleiaşi şcoli. 

„Nu vreau să dau vina nici pe calitate (n. red. – calitatea actului de predare), originile copiiilor vi le-am explicat. Noi depunem eforturi, dar se pare că de mai multe ori nu reuşim. Venind corigenţi sau cu medii de 5 (n. red. – la liceu), vă daţi seama, e greu să-i faci să promoveze. Am avut şi noi şi elevi buni care au promovat, în anii trecuţi“, a mai spus Ciauşu.

În acest an, la Crâmpoia sunt 29 absolvenţi de clasa a VIII-a. Doar şapte vor rămâne la şcoala profesională, profil industrie textilă – pielărie, în cadrul unităţii de învăţământ, ceilalţi se vor îndrepta spre licee din alte localităţi. Clasa de profesională se va face, însă, cu absolvenţi de gimnaziu veniţi din localităţile vecine, aşa cum se întâmplă an de an.

„Dacă s-ar evalua standardizat am fi mult mai jos“

Explicaţiile reprezentanţilor şcolii, expuse mai sus, nu stau în picioare, crede preşedintele FNAP, Iulian Cristache. Mai mult, nici măcar nu avem încă măsura dezastrului din şcoala românească, iar asta pentru că nu există teste standardizate care să fie folosite pentru evaluarea elevilor.  

„Dacă ar fi teste standardizate, cum sunt tezele cu subiect unic, cu nivel mediu de dificultate, atunci s-ar vedea că sunt unele şcoli unde copiii de clasa a VIII-a nu ştiu nici măcar tabla înmulţirii. Şi trebuie văzut cu profesorii aceia ce se întâmplă acolo. Comunitatea, părinţii, trebuie să ia atitudine, să vadă ce se întâmplă cu acei copii. Sunt săraci, sunt vagabonzi, ce e cu ei. Aici este problema, că nu se face o evaluare standardizată şi ne păcălim, fiecare şcoală îi evaluază astfel încât îi ridică mingea la fileu copilului, să ştie, să ia notă de trecere, dar el nu merită nici măcar nota 3“, a conchis Cristache.

Vă recomandăm şi: 

Meditaţiile, sistemul paralel de învăţământ care a înflorit în pandemie: „Lucrează două ore în plus, altfel ar fi ore pierdute“

Sorin Cîmpeanu: Încep plăţile către profesori pentru orele remediale. Care sunt primii dascăli care vor primi banii

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite