FOTO VIDEO Cazinoul din Băile Herculane, salvat de un milionar
0
RENAŞTERE Celebrul Cazinou din Băile Herculane, rivalul celui din Monte Carlo, va fi reabilitat de un milionar local. Bogătaşii care îşi vor juca banii aici ar trebui să umple şi hotelurile de 4 stele renovate în ultima perioadă
Milonarul Valeriu Verbinschi (86 de ani) şi-a propus să investească milioane de euro pentru a readuce gloria din secolul trecut a celui mai cunoscut cazinou din sud-estul Europei, cel din Băile Herculane. Ideea i-a venit chiar de la fiul său care deţine un lanţ de cazinouri în Franţa. „E un proiect la care ţin foarte mult. Eu sunt acum la Bucureşti, dar la Herculane lucrările continuă, este şeful de şantier şi acum acolo”, a explicat Verbinschi.
Construită la finele secolului al XIX-lea, clădirea este monument istoric, fiind o bijuterie arhitectonică a stilului baroc, iar lângă scările cazinoului creşte un Sequoia Giganteea, declarat monument al naturii.
Lucrările de reabilitare, care vor respecta cu fidelitate arhitectura, au debutat în toamna anului trecut cu faţada şi acoperişul clădirii. În exterior, au fost recondiţionate deja unele elemente ale faţadei, dar lucrările nu sunt nici pe departe finalizate.
Investiţie de 6 milioane de euro
De restaurare se ocupă Nelu Crăciunescu, care este şi şef de şantier. „Tatonăm să vedem dacă putem accesa un proiect cu finanţare europeană, asta pentru că va fi nevoie de aproximativ 5-6 milioane de euro. Cel mai probabil vor mai trece patru ani până la finalizarea lucrărilor“, a estimat Crăciunescu.
Pentru Salonul de Argint, care găzduia ruleta şi partidele de poker, Crăciunescu are cele mai mari planuri. Îşi doreşte restaurarea picturilor şi spune că vrea să-l vadă din nou portretul împăratului Franz Josef pe perete. Pentru aceasta s-a şi gândit la un pictor restaurator de înaltă clasă. „Domnul Verbinschi a fost de acord să fie contactat pictorul Sorin Dumitrescu, un nume extrem de mare pentru zilele noastre“, a adăugat Nelu Crăciunescu.
Primarul este sceptic
Valeriu Verbinschi a cumpărat cazinoul în 2009, cu suma de 580.000 de euro, iar pentru a intra în posesia clădirii, a primit avizul Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Cum bugetul judeţean nu putea acoperi renovarea cazinoului, consilierii au votat pentru neexercitarea dreptului de preemţiune. „Nu am uzitat de acest drept, pentru că reabilitarea cere bani serioşi. Sper ca noul cumpărător să readucă construcţia la faima de altădată“, a declarat Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
Dacă cei din fruntea judeţului sunt optimişti în ceea ce priveşte planurile milionarului, primarul din Băile Herculane nu crede deloc în ele. „Noi de ani buni tot îi cerem domniei sale să ia măsuri de restaurare, dar până acum rezultate spectaculoase nu am prea văzut“, a spus Nicuşor Vasilescu, primarul staţiunii.
Hoteluri de 4 stele aşteaptă jucători
Legea care permite statului să naţionalizeze clădirile de patrimoniu lăsate în paragină a revitalizat staţiunea, chiar dacă acum este un adevărat şantier.
Primul a fost renovat Hotelul Roman, dar a rămas la nivelul de două stele. Hotelurile Diana şi Afrodita au fost cumpărate şi ele şi au devenit primele de 4 stele din staţiune. La acestea s-a adăugat construirea unui al treilea hotel de 4 stele, Golden Spirit, chiar pe malul Cernei. Şi Hotelul Ferdinand, la cele 3 stele ale sale, ar fi pe placul milionarilor care ar veni să-şi joace banii la cazinoul din Băile Herculane.
Cinema 3D şi AquaParc
Primăria a accesat mai multe fonduri europene pentru reconstruirea staţiunii. Au fost reabilitate străzile pe un proiect transfrontalier, s-a restaurat podul de fier de peste Cerna. Herculane va avea şi un cinematograf 3D, finalizat în proporţie de 70%. Cel mai important proiect, care va demara în această primăvară, este un AquaParc de 15 milioane de euro.
„E un proiect la care ţin foarte mult. Eu sunt acum la Bucureşti, dar la Herculane lucrările continuă“ Valeriu Verbinschi Investitor
„Perla“ împăratului Franz Josef
Arhitectura cazinoului din Băile Herculane îmbină stilul neorenascentist şi baroc, clădirea fiind edificată la finele secolului al XIX-lea. Măreţia i-a venit, însă, la începutul veacului trecut, până când comuniştii au decis să şteargă orice urmă a Casei Imperiale de Habsburg şi l-au transformat într-o banală cantină.
Pe vremuri, cazinoul a fost prevăzut cu sală de spectacole, restaurant şi un bazar cu 14 bolţi şi 12 ferestre. La etaj, se afla Salonul de Argint, destinată jocului de ruletă. În 1956, Cazinoul a fost cuprins de flăcări şi doar picturile din Salonul de Argint, care reprezintă figuri mitologice, au scăpat neatinse. Deşi în salon era pictat portretul împăratului Franz Iosef, acesta nu a scăpat comuniştilor care l-au acoperit cu decoraţiuni.
Apele termale, un atu
Cazinoul aparţine celei de-a doua etape de sistematizare a oraşului (1860-1875), numită şi etapa Franz Josef, deoarece construcţiile au fost începute ca urmare a vizitei împăratului austro-ungar din 1852. Ca şi predecesorul său, Francisc I, a apreciat calităţile curative ale izvoarelor termale. Porţiunea dintre Podul de Piatră de peste Cerna (1864), cu coridor acoperit, şi cazinou se dezvoltase atunci prin constituirea nucleului în jurul parcului, cu o compoziţie clasică, în stânga şi în dreapta axului central al zonei. Cele două ramuri simetrice au fost susţinute de pavilioanele Decebal (Pavilionul 2, din anul 1861) şi Traian (Pavilionul 1, din 1869). Acestea funcţionau şi ca hoteluri.
Intrarea în Salonul de Argint (Casino-Salon sau/Kursalon) se făcea de pe o terasă acoperită cu o pânză specială, aşa cum apare pe ilustratele vremii. Printr-un coridor acoperit, se comunica cu cele două pavilioane. În urma incendiului din anul 1956, au cazut cele cinci statui de pe frontispiciu.
Se încarcă comentariile...
