Barometrul Urban, documentul care arată nevoile din oraşele României. Nu ar trebui să lipsească niciunui primar

Barometrul Urban, documentul care arată nevoile din oraşele României. Nu ar trebui să lipsească niciunui primar

Clujul este recomandat ca model pentru primarii din România. FOTO primariaclujnapoca.ro

Acum că rezultatele alegerilor se ştiu şi primarii se cunosc în majoritatea localităţilor, Graţian Mihăilescu, specialist în urbanizarea oraşelor şi lider al comunităţii UrbanizeHub, le face aleşilor locali rămaşi sau nou aleşi în funcţie o recomandare care nu ar trebui să lipsească din lectura lor zilnică.

Ştiri pe aceeaşi temă

Este vorba despre Barometrul Urban, care poate fi descărcat de pe citadinii.ro şi care face parte din proiectul despre Urbanizarea României, demarat de către Banca Mondială.
 
Graţian Mihăilescu, unul din specialiştii care ia parte la acest proiect, spune că Barometrul Urban îi poate ajuta pe aleşii locali să identifice foarte uşor nevoile reale ale cetăţenilor.
 

"Este un proiect început de Banca Mondială, pentru dezvoltarea politicii urbane, în care beneficiar este Ministerul Dezvoltării, şi practic e un fel de fundamentare a unor nevoi şi a viitoarelor politici urbane pe nişte nevoi reale. Ei au făcut acest studiu în urma a intervievări a 13 mii de respondenţi din 41 de localităţi, mai mari şi mai mici, din mai multe regiuni, pe un model al Eurobarometrului Comisiei Europene. E un document pe care ar trebui să-l citească fiecare primar şi ar trebui să aibă în vedere ceea ce scrie acolo. Ideea e că primarii trebuie să înţeleagă că trebuie să munceasă şi să facă proiecte în folosul cetăţeanului şi să ia acest barometru ca o lectură zilnică, astfel încât, să ajungă şi ei în situaţia oraşelor unde primarii au fost realeşi cu 70%", spune Graţian Mihăilescu.

Barometrul Urban a fost elaborat în perioada 1 iulie – 15 august 2020 după  un sondaj cuprinzător privind calitatea vieţii în 41 de localităţi urbane din România. Sondajul a fost modelat după Eurobarometrul Flash, care se aplică periodic unor oraşe selectate din Uniunea Europeană.

Sondajul  de  opinie  a  avut  un  număr  de  13.380  respondenţi,  din  tot  atâtea  gospodării.  Numărul  total al persoanelor din gospodăriile intervievate a fost de 32.978 indivizi cu vârste de peste 15 ani. Sondajul este reprezentativ la nivel naţional pentru mediul urban, cu o marjă de eroare statistică de +/-1% pentru un interval de încredere de 99%.

Colectarea datelor s-a realizat în sistem mixt: telefonic şi faţă în faţă. Eşantionarea s-a realizat în conformitate cu metodologia utilizată în Eşantionul a inclus localităţile urbane selectate în funcţie de trei criterii: dimensiunea localităţii; regiunea de dezvoltare; profil urban.

La nivelul fiecărei localităţi au fost selectaţi, în funcţie de categoria de dimensiune a localităţii, între 250 şi 500 de repondenţi. Selecţia s-a realizat pe baza cotelor determinate de ponderea populaţiei pe categorii de vârstă şi gen, în conformitate cu prognozele demografice calculate de Institutul Naţional de Statistică pentru 1 ianuarie 2020. La nivelul unei gospodării a fost selectat un singur repondent.
Perioadă propice dezvoltării cu fonduri europene

Graţian Mihăilescu spune că urmează o perioadă extraordinară pentru primarii care fac proiecte şi vor să obţină finanţări europene. "Există oportunităţi foarte multe, există o descentralizare a fondurilor europene şi vor fi direct în contact cu directorii de ADR-uri, deci practic vor avea fondurile mai aproape. Totul va depinde de ei. Cu cât vor face mai multe proiecte pentru oraş şi vor comunica aceste proiecte, cu atât nu mai au nevoie în următorii ani să-şi facă campanie electorală", spune Mihăilescu.

Reprezentantul UrbanizeHub recomandă municipiul Cluj-Napoca ca model.

"Cred că modelul Clujului este un model bun pentru că este un model colaborativ şi aş dori să văd acest model peste tot. Pentru că se poate întâmpla ca în alte oraşe, unde există un leadership administrativ, cum a avut şi Oradea, dar sunt curios să văd dacă la Oradea să mai păstreze acelaşi trend. Clujul are un sistem colaborativ, dacă dispare Emil Boc şi vine altcineva, lucurile merg înainte, pentru că e vorba despre mai mulţi oameni, e vorba de acest sistem colaborativ format din mai mulţi actori implicaţi, unde sunt mai multe părţi implicate. Acest sistem mi-aş dori să-l văd şi la Timişoara de exemplu, sau în alte oraşe. Timişoara, prin noul primar, cred că are suficiente resurse să implementeze acest model colaborativ. Eu cred că acesta e modelul de succes", afirmă Mihăilescu.

Liderul UrbanizeHub este convins că primarii care au obţinut peste 70 la sută, la aceste alegeri, cum sunt cei din Cluj, Oradea, Suceava, Buzău şi Reşiţa, sunt modele de urmat, indiferent de coloratura politică, pentru că aceşti primari au făcut non-stop proiecte şi au ţinut cont de nevoile comunităţilor lor.

VĂ RECOMANDĂM ŞI:

Zece soluţii pentru o viaţă mai uşoară în marile oraşe din România. Cum ar arăta mobilitatea urbană extrem de eficientă

Mobilitatea urbană şi oraşele viitorului, dicutate la Urban Talks

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările