Adevăruri neştiute din capitala ceramicii populare româneşti: „Oalele de sarmale nu sunt tipice zonei Horezu”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Zona comercială pentru produse din ceramică din Horezu - Vâlcea Foto Adevărul - credit Daciana Mitrache
Zona comercială pentru produse din ceramică din Horezu - Vâlcea Foto Adevărul - credit Daciana Mitrache

Scandalul obiectelor din ceramică de la Horezu vândute ca produse originale ale unui meşteşug intrat în patrimoniul UNESCO s-a amplificat în ultimii ani.

De ani de zile turiştii care opresc în zona spaţiilor comerciale de pe şoseaua principală a oraşului, DN 64, se plâng că nu ştiu să deosebească ceramica originală de cea produsă la comandă în alte ţări, dar şi că s-au trezit că obiecte pe care le credeau de calitate se distrug mult prea repede odată ce sunt folosite.

Cu ajutorul adevăraţilor olari am reuşit să dezlegăm secrete bine păzite, adevăruri mai puţin ştiute despre adevărata ceramică de Hurezi. Singurul deţinător al titlului onorific de „Tezaur Uman Viu”, ceramistul Sorin Giubega a fost de acord să vorbească în premieră, pentru „Adevărul”, despre „războiul surd” dintre comercianţii şi producătorii din Horezu. 

„Nu strică nici chinezii, nici bulgarii. Comercianţii noştri s-au dus la bulgari şi le-au dat comandă ca pe oalele pe care le fac să scrie Horezu. Când oamenii opresc la magazinele de la şoseaua principală nu ştiu toţi cum să recunoască ceramica de Horezu. Vin, sunt încântaţi de ceramica de Bulgaria, pentru că este viu colorată şi cumpără când văd că pe ea scrie Horezu. Şi automat sunt păcăliţi!”, recunoaşte meşterul olar. 

Meşterul olar Sorin Giubega - Tezaur Uman Viu - din Olari - Horezu Vâlcea şi ceramica din patrimoniul UNESCO Foto Adevărul - credit Arhiva personală

Meşterul olar Sorin Giubega - Tezaur Uman Viu - din Olari - Horezu Vâlcea şi ceramica din patrimoniul UNESCO Foto Adevărul - credit Arhiva personală

Conştient că în acest caz se poate vorbi despre înşelăciune întreabă retoric: „Dar cine să-i controleze? Nu se vrea, sunt lăsaţi în pace, pentru că plătesc taxe, impozite, plus alte favoruri şi nu se ia nimeni de ei”.

„Garanţia că ai cumpărat ceramică UNESCO este extrem de mică”

„Chiar dacă este cumpărată din Horezu, garanţia că ai cumpărat ceramică UNESCO este extrem de mică”, mai recunoaşte artizanul referindu-se la cea mai mare parte din marfa expusă în zona comercială, pentru că adevărata ceramică de Horezu poate fi achiziţionată cu încredere doar de pe strada Olari, aflată la 3,5 kilometri depărtare de centrul oraşului.

O altă problemă la fel de importantă este legată de calitatea produselor cumpărate: „Nu este suficient să ştii să execuţi obiecte din lut, dacă nu cunoşti tipul de pământ şi timpii de lucru, este foarte posibil ca piesele pe care le faci să nu aibă viaţă lungă. Vorbesc din punct de vedere al producătorului. Ca şi cumpărător, trebuie să înveţi să faci diferenţa între calitate, utilitate şi restul”, ne-a mai mărturisit meşterul olar Sorin Giubega. 

Tot de la domnia sa am aflat şi ce nu este specific ceramicii de Horezu şi din ce motiv: „La noi, spre exemplu, în zona Horezu, nu se fac oale de sarmale. Ştim să le lucrăm, dar pământul de aici nu se pretează pentru nici un obiect suspus temperaturilor înalte. Ca să putem face oale de sarmale trebuie să luăm pământ din altă parte. Pot să iau pământ de la Cristuru Secuiesc, din Harghita, ca să fac o oală de sarmale. Tot ce se pune la flacără nu este executat cu pământ din Horezu. Nu s-au făcut niciodată la Horezu. Restul, am modelat de toate: căni, căniţe, oale de lapte pentru covăsit, orice, dar să nu fie pus pe flacără. Lutul de Horezu este special pentru că nu are nisip în el. Orice lut pe care-l pui peste flacără, trebuie să fie în schimb poros, să aibă nisip în el”, a mai menţionat ceramistul pentru „Adevărul”.

Zona comercială pentru produse din ceramică din Horezu - Vâlcea Foto Adevărul - credit DMS

Zona comercială pentru produse din ceramică din Horezu - Vâlcea Foto Adevărul - credit DMS

Ceramica de Horezu, în patrimoniul UNESCO de opt ani

Ceramica de Horezu a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO încă din 2012, tehnicile, arta şi cunoştinţele asociate acesteia fiind considerate markeri simbolici pentru identitatea comunităţii din Horezu şi Olari.

Sorin Giubega face parte din una din cele mai vechi şi mai renumite familii de olari din Horezu. La jumătatea secolului trecut, bunicul său, Gheorghe Giubega era unul dintre cei trei ceramişti din zonă, singurii care executau ceramică decorativă.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Premieră românească la Paris. Roata olarului, făcută de un ceramist din Horezu. „O farfurie la noi costa 50 de euro, la alţii 1.300 de euro“ FOTO VIDEO

Singurul atelier de borangic din România de unde poţi cumpăra o ie creată şi ţesută, sută la sută românească VIDEO

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite