25 august: Ziua în care s-a născut Frederick Forsyth, scriitorul care a refuzat să se documenteze pe internet pentru cărţile sale. Povestea romanului „Ziua Şacalului”

De la Galileo Galilei și Friedrich Nietzsche la Sean Connery, Sebastian Papaiani și Frederick Forsyth, 25 august aduce în atenţie nume importante din știință, filosofie, literatură și film, dar şi evenimente legate de explorarea spaţiului.

Frederick Forsyth a refuzat să se documenteze pe internet pentru romanele sale. Foto: X

1609: Galileo Galilei își prezintă primul telescop cu refracţie

Pe 25 august 1609, Galileo Galilei își prezenta primul telescop terestru cu refracție, instrument pe care avea să-l perfecționeze și cu ajutorul căruia urma să schimbe felul în care oamenii priveau cerul. Fizicianul, matematicianul, astronomul și filosoful italian a avut un rol important în Revoluția Științifică și a devenit una dintre figurile care au pus bazele științei moderne.

Galileo Galilei a schimat felul în care oamenii privesc cerul Foto: Wikipedia

Observațiile sale au adus argumente importante în sprijinul teoriei heliocentrismului formulată ulterior de Copernic.

Galileo Galilei a confirmat prin telescop fazele planetei Venus, a descoperit cei mai mari patru sateliți ai lui Jupiter, cunoscuți astăzi drept sateliții galileeni, și a observat petele solare. A studiat, de asemenea, mișcarea corpurilor uniform accelerate, cercetări care aveau să devină importante pentru dezvoltarea fizicii.

A perfecţionat, printre altele, tehnica de construcție a busolelor. Pentru rolul său în dezvoltarea științei, a fost numit „părintele astronomiei observaționale moderne”, „părintele fizicii moderne” și „părintele științei moderne”.

1873: S-a născut Lucia Sturdza Bulandra

Descendentă a unei familii princiare, Lucia Sturdza Bulandra s-a născut la Iași, pe 25 august 1873. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București și își dorea să devină profesoară, însă nu a găsit un post liber. Așa a ajuns, aproape întâmplător, pe scenă, iar teatrul avea să-i devină destin.

Lucia Sturdza Bulandra şi păstrat numele pe scenă, în ciuda opoziţiei familiei. Foto: arhivă

Debutul din 1898 nu a fost primit cu entuziasm de familia sa. Bunica i-a trimis atunci o telegramă prin care îi cerea să nu folosească numele familiei pe scenă. Lucia Sturdza Bulandra nu a renunțat însă la alegerea făcută și a devenit unul dintre cele mai cunoscute şi respectate nume din teatrul românesc.

Din 1941 a făcut parte din trupa Teatrului Municipal din București, iar șase ani mai târziu a preluat conducerea instituției. A rămas directoare până la sfârșitul vieții, teatrul purtând astăzi numele ei.

Dincolo de rolurile sale, Lucia Sturdza Bulandra a avut un rol important în formarea unor generații de actori. Printre cei pe care i-a îndrumat s-au numărat Nicolae Bălțățeanu, George Calboreanu, Nae Roman, Dina Cocea, Radu Beligan și Victor Rebengiuc.

A murit pe 19 septembrie 1961, la vârsta de 88 de ani.

1900: A murit filosoful german Friedrich Nietzsche

Friedrich Wilhelm Nietzsche a murit pe 25 august 1900, la Weimar, la vârsta de 55 de ani. El a exercitat o influență puternică asupra gândirii europene și a rămas una dintre cele mai discutate și controversate personalități ale filosofiei moderne.

Nietzsche rămâne unul dintre cei mai cunoscuţi şi controversaţi filosofi germani. Foto: arhivă

Ca nihilist, Nietzsche a pus sub semnul întrebării multe dintre valorile și conceptele tradiționale ale filosofiei occidentale, în centrul gândirii sale plasând conceptul de „voință de putere”, pe care îl folosea pentru a explica dinamica profundă a existenței.

O altă temă importantă în filosofia sa este opoziția dintre ceea ce numea morala „celor slabi” și cea a „celor puternici”. Nietzsche considera că mila, altruismul și alte valori pot ajunge forme prin care omul își neagă propriile impulsuri pentru a-și construi o imagine morală despre sine şi că unele acţiuni se situează „dincolo de bine şi de rău”.

O parte importantă a operei sale este dedicată analizei culturii Greciei antice prin relația dintre apolinic și dionisiac, două forțe aflate într-o permanentă tensiune între rațiune și echilibru, respectiv instinct, haos și extaz, dar şi operei lui Wagner.

1907: A murit Bogdan Petriceicu Hasdeu

Bogdan Petriceicu Hasdeu a murit pe 25 august 1907, la Câmpina, după o viață în care a lucrat în domenii foarte diferite. Scriitor, filolog, istoric, lingvist, folclorist, publicist, jurist și om politic, Hasdeu a fost una dintre marile personalități enciclopedice ale culturii române.

Bogdan Petriceicu Hasdeu a devenit membru al Academiei Române în 1877. Foto: arhivă

Născut în 1838, la Cristinești, în ținutul Hotinului, el a avut contribuții importante la dezvoltarea filologiei și istoriei românești. A devenit membru al Academiei Române în 1877 și a rămas cunoscut pentru amploarea preocupărilor sale intelectuale, dar şi legate de domeniul paranormal, după moartea fiicei sale, Iulia.

1930: S-a născut actorul american Sean Connery

Sean Connery s-a născut pe 25 august 1930 și avea să devină unul dintre cei mai cunoscuți actori scoțieni. A câștigat un premiu Oscar și a rămas în memoria publicului mai ales prin interpretarea lui James Bond, agentul britanic cu numele de cod 007.

Rolul nu i-a definit însă întreaga carieră, pentru că Sean Connery a continuat să joace în numeroase alte filme și a obținut succes și cu alte personaje, accentul său scoțian puternic, eleganța și prezența scenică devenind parte a imaginii sale.

În 1989, revista „People” l-a desemnat „cel mai atrăgător bărbat în viață”, iar în 1999, la vârsta de 69 de ani, un sondaj l-a ales „Cel mai sexy bărbat al secolului”.

1936: S-a născut actorul român Sebastian Papaiani

Sebastian Papaiani s-a născut la 25 august 1936, la Pitești, și avea să devină unul dintre actorii români pe care publicul i-a îndrăgit deopotrivă pentru rolurile comice și pentru cele mai grave. A jucat în teatru, film, radio și televiziune și a creat personaje care au rămas în memoria spectatorilor.

Sebastian Papaiani. un actor extrem de îndrăgit. Foto: arhiva Adevărul

De-a lungul carierei, Papaiani a jucat la Teatrul Odeon, fostul Teatru Giulești, dar și la Teatrul Național din București, Teatrul de Comedie și Teatrul „George Ciprian” din Buzău. A apărut în spectacole precum „Astă seară se joacă fără piesă”, „Domnișoara Nastasia”, „Livada cu vișini” și „Să nu-ți faci prăvălie cu scară”.

Publicul de televiziune l-a urmărit în seriale precum „Numai iubirea”, „Lacrimi de iubire” și „Nimeni nu-i perfect”. În 2013, cinematograful „Modern” din Pitești a primit numele actorului, iar Sebastian Papaiani a fost prezent la ceremonia la care au participat câteva sute de persoane.

Pentru activitatea sa, actorul a fost decorat în 2002 cu Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, „pentru devotamentul şi harul artistic puse în slujba teatrului romanesc”. 

În mai 2016, Papaiani a suferit un accident vascular cerebral și a fost internat la Spitalul Universitar de Urgență. A murit pe 27 septembrie 2016, la vârsta de 80 de ani, și a fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu, pe Aleea Artiștilor, lângă actorul Marin Moraru.

1938: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Frederick Forsyth, autorul celebrului roman „Ziua Şacaluluui"

Frederick Forsyth s-a născut pe 25 august 1938, în Ashford, Kent, și a ajuns unul dintre cei mai cunoscuți autori de thrillere din lume. A scris romane precum „Ziua Șacalului”, „Dosarul Odessa”, „Câinii războiului”, „Alternativa diavolului”, „Al patrulea protocol” și „Negociatorul”, iar cele 25 de cărți ale sale s-au vândut în aproximativ 75 de milioane de exemplare în întreaga lume.

Frederick Forsyth nu şi-a dorit să fie scriitor. Foto: arhivă

Înainte de a deveni scriitor, Forsyth a fost pilot și jurnalist de investigație. A lucrat pentru Reuters și BBC și a relatat din Franța și Nigeria. Cunoștea fluent franceza, germana, spaniola și rusa, ceea ce l-a ajutat în cariera de corespondent.

Trimis la Paris, a relatat despre tentativele de asasinare a președintelui Charles de Gaulle. Mai târziu, BBC l-a trimis în Nigeria pentru a acoperi războiul civil izbucnit după secesiunea regiunii Biafra. Când postul i-a cerut să plece, Forsyth a demisionat și a continuat să relateze despre conflict ca jurnalist freelancer.

Povestea romanului „Ziua Şacalului”

Experiențele de reporter aveau să stea la baza romanului „Ziua Șacalului”, pe care l-a scris în numai 35 de zile, la o mașină de scris veche.

Cartea, care urmărește un complot fictiv pentru asasinarea lui de Gaulle, a fost respinsă inițial de mai mulți editori, până când unul dintre ei a acceptat să riște cu un tiraj redus. Vânzările au explodat mai întâi în Marea Britanie și apoi în Statele Unite.

„N-am avut niciodată de gând să fiu scriitor”, spunea Forsyth în memoriile sale.

El a continuat să publice și după ce a împlinit 70 de ani, iar în 2013 a lansat „The Kill List” („Lista morții”), despre un fanatic musulman cunoscut drept „Predicatorul”.

Forsyth și-a păstrat până târziu obiceiul de a scrie la mașina de scris și a refuzat să folosească internetul pentru documentare.

1954: România participă pentru prima dată la Campionatele Europene de atletism

România a participat pentru prima dată la Campionatele Europene de atletism în 1954, iar Iolanda Balaș a reușit să obțină locul al doilea în proba de săritură în înălțime, cu 1,65 metri.

Născută la Timișoara, în 1936, Iolanda Balaș avea să domine această probă timp de un deceniu și să devină campioană olimpică. Între 1988 și 2005 a condus Federația Română de Atletism.

1984: A murit excentricul scriitor Truman Capote

Truman Capote a murit pe 25 august 1984, la vârsta de 59 de ani. Scriitorul american, născut în Louisiana în 1924, s-a remarcat prin romane, povestiri și scenarii, iar „Alte glasuri, alte încăperi” i-a adus notorietatea.

Truman Capote, scriitorul talentat şi excentric. Foto: GettyImages

Cartea care i-a asigurat însă locul în literatura americană a fost „Cu sânge rece”, scrisă pornind de la un caz real. Capote a transformat documentarea crimei într-o poveste construită cu mijloace literare și a devenit astfel unul dintre pionierii romanului-reportaj.

A mai scris „Harfa de iarbă”, „Muzică pentru cameleoni” și „Mic dejun la Tiffany”, roman publicat în 1958 și transformat ulterior într-un film celebru, cu Audrey Hepburn în rolul principal.

Truman Capote a fost și o figură mondenă, cunoscută pentru petrecerile extravagante pe care le organiza, printre care s-a numărat celebrul „Black and White Ball”.

1989: Voyager 2 ajunge la cea mai mică distanță de Neptun

Pe 25 august 1989, sonda Voyager 2 a ajuns la cea mai mică distanță de Neptun, planeta aflată la cea mai mare distanță de Soare din Sistemul Solar.

Datele și imaginile transmise de Voyager 2 au oferit cercetătorilor informații esențiale despre această planetă îndepărtată, despre atmosfera sa și despre sateliții săi.

1991: Michael Schumacher debutează în Formula 1

Michael Schumacher a debutat în Formula 1 pe 25 august 1991, la Marele Premiu al Belgiei de la Spa-Francorchamps. Germanul a concurat pentru Jordan și a atras imediat atenția, calificându-se pe locul al șaptelea, deși nu avea experiență în Formula 1.

Michael Schumacher a câştigat 7 titluri mondiale în F1 Foto: Profimedia

Nu a terminat cursa din cauza unei probleme mecanice, dar debutul său avea să fie începutul unei cariere care i-a adus șapte titluri mondiale și l-a transformat într-unul dintre cei mai mari piloți din istoria competiției.

2012: A murit astronautul Neil Armstrong

Neil Armstrong, primul om care a pășit pe Lună, a murit pe 25 august 2012, la vârsta de 82 de ani. Astronautul american fusese operat pe cord la începutul lunii și a murit în urma unor complicații apărute după intervenție.

Neil Armstrong a petrecut aproximativ două ore şi jumătate pe Lună. Foto: arhivă

Născut în 1930, în Wapakoneta, Ohio, Armstrong și-a început activitatea la NASA în 1955. În 1966 a efectuat primul său zbor spațial, în cadrul misiunii Gemini 8, când, împreună cu David Scott, a realizat prima andocare între două nave spațiale.

Cea de-a doua și ultima sa misiune spațială a fost Apollo 11. Pe 20 iulie 1969, Armstrong și Buzz Aldrin au coborât pe suprafața Lunii și au petrecut aproximativ două ore și jumătate explorând-o.

2012: Voyager 1 ajunge în spațiul interstelar

Tot pe 25 august 2012, Voyager 1 a trecut dincolo de heliosferă și a intrat în spațiul interstelar, devenind primul obiect construit de oameni care a ajuns într-o astfel de regiune.

Sonda fusese lansată de NASA pe 5 septembrie 1977 și vizitase Jupiter și Saturn, de unde transmisese imagini și date despre cele două planete și despre sateliții lor. Voyager 1 a continuat apoi să se îndepărteze de Soare, devenind cel mai îndepărtat obiect creat de oameni.

Semnalele transmise de sondă au nevoie de multe ore pentru a ajunge pe Pământ, însă Voyager 1 a continuat să ofere date chiar și după ce a trecut pragul dintre regiunea dominată de influența Soarelui și spațiul interstelar.