mestesug - ultimele știri

În Cisnădioara un sat din Cisnădie Sibiu trăiește ultimul artizan sas care mai confecționează cahle tradiționale - elementele de ceramică folosite pentru construcția și decorarea sobelor. Se numește Michael Henning și este nimeni altul decât poștașul satului.

Crucile cu epitafuri hazlii şi atitudinea în faţa morţii sunt duse mai departe de două generaţii. Arta unică a pomenirii morţilor de la Săpânţa a fost moştenită de Dumitru Pop-Tincu, astăzi declarat Tezaur Uman Viu, dar şi de mai tânărul Ion Stan Păt...

O ie realizată pentru regretata interpretă de muzică populară Ileana Ciuculete reprezintă piesa de care meşterul popular Olga Filip, Tezaur Uman Viu, nu s-a mai putut despărţi. A primit pentru ea oferte şi din străinătate, însă a hotărât că va reprez...

O străveche îndeletnicire a locuitorilor din Apuseni aflaţi în apropierea unor masive de calcar a fost vărăritul.

Şezătorile, acele locuri magice după care suspină şi astăzi bunicii, aducându-şi aminte de bucuria tinereţii, încep să se înmulţească în mediul urban.

Scandalul obiectelor din ceramică de la Horezu vândute ca produse originale ale unui meşteşug intrat în patrimoniul UNESCO s-a amplificat în ultimii ani.

O familie de ceramişti din România se află în aceste zile la Târgul Internaţional al Patrimoniului Cultural de la Paris şi face senzaţie cu demonstraţii pe viu la roata olarului.

SURSĂ IMAGINI: IONUŢ BÎSCU pentru „ADEVĂRUL”

Figură inconfundabilă a evenimentelor care promovează tradiţia şi cultura populară, Alexandru Ilinca (66 de ani), din Râmnicu Vâlcea, este probabil cel mai cunoscut opincar din România.

Fragment din interviul „Adevărul” cu opincarul din Oltenia care încalţă prinţi şi preşedinţi, Alexandru Ilinca...

Galerie foto adevarul.ro: Alexandru Ilinca, opincarul din Oltenia care încalţă şi prinţi şi preşedinţi

Echipa Pro Patrimonio caută traineri pentru „Atelierele de meşteşug“ de la Conacul Neamţu din Olari-Pârşcoveni. În a doua săptămână a lunii septembrie aici copiii vor fi invitaţi la ateliere de olărit, sculptat în lemn, împletituri şi imprimat cu pla...

În parcarea Salinei Ocnele Mari, din judeţul Vâlcea, duminică, 13 iunie, s-a deschis pentru al doilea an consecutiv un atelier de „meşterit în sare”.

Galerie foto adevarul.ro: Nicolae Istratie - unicul artizan în sare din România înregistrat într-o asociaţie a meşterilor populari şi creaţiile sale

O fundaţie din Buzău a declanşat o campanie de strângere de fonduri pentru înfiinţarea unui atelieri de olărit în comuna Colţi, deschis ca spaţiu de lucru artiştilor în regim de rezidenţă şi şcoală. Aici vor avea loc cursuri, workshop-uri, ateliere d...

Ileana Bîciu a renunţat la postul de învăţătoare pentru a-şi investi timpul şi răbdarea în salvarea unui meşteşug foarte greu, practicat îndeosebi de bărbaţi: cojocăritul. Decizia a venit când ultimul cojocar din judeţul Olt îşi pierduse speranţa că-...

O femeie din Feldioara, judeţul Braşov, lucrează dantelă într-o tehnică extrem de rară, prin care produce obiecte vestimentare care valorează greutatea lor în aur. Artista populară a învăţat de mică acest meşteşug şi l-a transmis mai departe fiicelor...

Vărărirul a fost, vreme de secole, una dintre principalele îndeletniciri ale muntenilor, însă astăzi e pe cale de dispariţie. Puţini bătrâni îi mai ştiu tainele, iar tinerii îşi croiesc destinele departe de lumea satului tradiţional, spunea un bătrân...

Din cele mai străvechi timpuri, plutăritul a fost o ocupaţie de bază a muntenilor de pe Valea Bistriţei, care transportau lemn de la Dorna la Piatra Neamţ şi până la Galaţi

Vrânceanul Nicu Ivan este printre ultimii meşteri răchitari care duce mai departe tradiţia moştenită de la părinţi şi bunici. El se ocupă de acest meşteşug de aproape trei decenii, timp în care activitatea de producţie a fost şi mai diversificată.

Anul trecut, comisia din cadrul Ministerului Culturii care se ocupă de recunoaşterea celor mai reprezentativi meşteri populari drept „Tezaure Umane Vii”, a refuzat să-i acorde titlul „ultimului opincar din Oltenia”.

Meşterii populari reprezintă una dintre cele mai afectate categorii profesionale afectate de pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, unii au reuşit să găsească soluţii, adaptându-se vremurilor.

Cum au reuşit să treacă prin pandemia de coronavirus meşterii populari din Vâlcea...

Lajos Gabor (51 de ani) este unul dintre puţinii ţigani căldărari care au mai rămas în viaţă în România, iar talentul său este apreciat în Norvegia sau în Elveţia, unde a fost contractat să realizeze lucrări edilitare extrem de complicate. Pe de altă...

Povestea-document a drumului Olari din Horezu arată cum s-a realizat o investiţie pe vremea comunismului, în urmă cu cinci decenii: începută la presiunea mai marilor de la Bucureşti şi finalizată cu ajutorul localnicilor.

Povestea sculptorului în sare care s-a reprofilat după ce a realizat catapeteasmele mai multor biserici, printre care şi a lăcaşului din cea mai mare salină din România, este fascinantă. Nicolae Istratie, de 45 de ani, din Râmnicu Vâlcea, este un meş...

La marginea judeţului Ialomiţa, într-un sat de oameni gospodari, Flavius Banu Mardale, un băieţel de 11 ani, a reuşit să desluşească tainele făuririi opincilor de la bunica sa. Meştereşte atât de bine opincile, încât a ajuns Olimpiada naţională de me...

Ajuns la a treia ediţie, proiectul, în care sunt implicaţi maeştri ai artei fotografice din România, Republica Moldova şi Ungaria, îşi propune să promoveze judeţul prin intermediul fotografiei.

Imaginea lui Alexandru Ilinca (65 de ani), din Râmnicu Vâlcea, se confundă deseori cu imaginea ţării, când vine vorba despre tradiţie. El este cel care i-a încălţat cu opinci pe Prinţul Charles al Marii Britanii, pe preşedintele francez Emmanuel Macr...

Mii şi mii de turişti din ţară şi străinătate au luat cu asalt în perioada sărbătorilor pascale Castelul Bran, cel mai vizitat obiectiv turistic din România. Într-una din camerele castelului au avut surpriza plăcută de a descoperi o latură neaşteptat...

fără imagine Arta încondeierii ouălor în Bran, la Castelul lui Dracula: bijuteriile surorilor din Sohodol...

Ideea aparţine preotului Claudiu Trică, iar prima ediţie a şezătorii s-a ţinut în căminul cultual din sat, în prezenţa publicului. S-a muncit, s-a cântat, s-a dansat, ba chiar s-a şi aplaudat, iar la final zecile de copiii care au luat parte la şezăt...

Lăzile de zestre din locuinţele tradiţionale româneşti au o istorie fascinantă. Grecii se pare că sunt cei care au adus meşteşugul confecţionării lăzilor de zestre în România, din Mesopotamia. Cercetătorii au ajuns la concluzia că ele reprezintă un o...

O bistriţeancă de 49 de ani din satul Tonciu se încăpăţânează să transforme un meşteşug vechi, din care în trecut se întreţinea întreaga localitate, într-o afacere. Comenzile s-au mutat pe Internet, iar papucii şi coşurile din papură ajung în Ungaria...

Dacă iniţial Bărăganul a fost văzut ca o “ţară” a grâului şi a porumbului, a scaieţilor şi a vântului uscat, un punct esenţial îl constituie şi arta populară ce se întâlneşte în gospodariile ţărăneşti din satele ce poartă amprenta trecutului.

Construit pe o suprafaţă de opt hectare, la graniţa dintre municipiul Râmnicu Vâlcea şi comuna Bujoreni, Muzeul Satului Vâlcean se află pe una dintre cele mai tranzitate artere rutiere din România, DN 7 / E 81. O filmare cu drona, realizată în aceast...

Laurenţiu Vuşcă (53 de ani) este ultimul fierar de la Runcu, localitate aflată la poalele Muntelui Leaota, în judeţul Dâmboviţa. Meseria de fierar este una grea, care necesită energie, pricepere, răbdare şi îndemânare, iar esenţialul este “să baţi fi...

Un meşteşug pe care românii îl mai practică foarte puţin în ultimele decenii a renăscut într-un proiect ambiţios de a da viaţă caselor cu o vechime de peste 100 de ani.

O bucată de fier care spune o poveste doar celor ce ştiu s-o asculte, un ciocan şi multă măiestrie. După câteva ore de meşteşugit iese o unealtă agricolă tocmai bună la grădinărit şi care se păstrează câteva generaţii.Aceasta e cartea de vizită a lui...

Cercul de cusut şi tricotat din localitatea Luciu, judeţul Ialomiţa, este faimos în toată ţara. Este rodul strădaniilor unei învăţătoare, care a considerat că tainele acestui meşteşug merită dus mai departe. Cercul de cusut a fost înfiinţat în 1989, ...

Un videoclip postat pe Facebook arată cum se pot transforma dozele de aluminiu de suc, bere etc., odată topite, în diverse obiecte de uz gospodăresc.

În localitatea Cezieni din judeţul Olt zeci de femei, cele mai multe dintre ele în vârstă, nu au încetat niciodată să coasă ii, pe care le vând la preţuri din ce în ce mai mari în ultimii ani, de când tradiţionala cămaşă românească a câştigat inimi p...

Printre legendarele familii de olari din Horezu care au expus şi în acest an la cel mai mare târg de ceramică populară din România s-a aflat şi familia Mischiu şi urmaşii Paloşi, din Horezu - Vâlcea. Două generaţii - bunica şi nepoata - au concurat p...

Artă, tradiţie, design, meşteşug, toate se întâlnesc în atelierul unui băimărean de 37 de ani. Nu e un simplu atelier de fierărie ori confecţii metalice, e un loc unde se creează şi se realizează, începând de la obiecte decorative de mici dimensiuni,...

Într-un sat din Bistriţa-Năsăud, în casa unui pictor se reînvie un obicei nelipsit din toate zonele ţării acum 100 de ani. Este vorba despre şezătorile, unde tinerele învăţau să croşeteze, să tricoteze şi să brodeze, dar aveau şi prilejul să socializ...

Pe Piki şi Gyuri i-am găsit uşor. Nu e om în Cavnic să nu fi auzit de cei doi meşteri. În curtea casei unde lucrează ei vezi la tot pasul obiecte metalice sau din lemn despre care ai crede că nu mai sunt folositoare. Cei doi, însă, ştiu că le vor fol...

Străvechiul meşteşug al prelucrării fierului doar cu ciocanul, focul şi nicovala mai este practicat în judeţul Galaţi doar de câţiva septuagenari, care se tem, pe bună dreptate, că meseria se va stinge odată cu ei.

Ceramica de Horezu se vinde bine, iar meşterii olari pot trăi şi astăzi din meşteşug, deşi concurează cu „industriaşii“ care au trecut la cuptoarele electrice şi au oameni angajaţi.

O nouă ediţie a Zilelor Culturale Maghiare va debuta pe 13 august, iar anul acesta evenimenul se va desfăşura şi în Parcul Central. Evenimenul a ajuns la ediţia cu numărul opt.

Ouăle încondeiate de pe Valea Olteţului au ajuns din nou în Slatina, ca în fiecare an, meşterii Daniela Voicu şi Petre Ciobanu aducându-şi şi ucenicii pentru demonstraţii în faţa elevilor.

O copilă de 12 ani, din Olt, s-a întors cu premiul I de la Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti, ediţia 2017, deşi a învăţat în doar două săptămâni tehnica şi a realizat modelul care i-a impresionat pe juraţi.

Arta ţesutului se pierde încet, dar sigur, şi în cătunele din Munţii Apuseni. Asta, deşi mai sunt meşteri care se pricep să transforme un trunchi de copac în război de ţesut, cât şi femei care ştiu ţese o pânză de la zero.

Dumitru Mladin (77 de ani) este ultimul practicant în Mehedinţi al unei meserii uitate, dogăria. Meşterul a învăţat meseria de la un vecin în urmă cu 50 de ani.

Războiul de ţesut i-a fost „jucăria preferată“ încă de când avea 8-9 ani. Atunci a pus mâna prima dată Maria Zapca pe suveică. Împotriva mamei sale, care îi interzicea, considerând-o prea mică, ea a învăţat să ţeasă singură, doar privindu-şi mama şi ...

Târgul se va deschide miercuri, 30 noiembrie, de la ora 8,00 şi va fi la dispoziţia publicului până pe 4 decembrie, la ora 20.00. Autorităţile au anunţat că nu vor permite comercializarea la târg a micilor şi cârnaţilor preparaţi ad-hoc, ca-n alţi an...

Doi ceramişti, un cojocar şi un cioplitor în lemn s-au aflat în faţa tinerilor liceeni pentru a le explica drumul de la materia primă cu care lucrează până la lucrurile deosebite aduse într-o mini-expoziţie, dar şi istoria vechilor meşteşuguri. Tiner...

Gabriel Ştefan Măcelar, un tânăr din Sălaj, a învăţat singur cum să facă papioane şi şi-a transformat pasiunea într-un adevărat business, care acum îi asigură un venit stabil.

Radu Crăciunescu, din Târgu Jiu, este unul dintre ultimii meşteri împletitori de pănuşi. Din mâinile lui ies pălării, vaze, coşuri sau diverse suporturi, iar mulţi dintre cumpărători află uimiţi că produsele respective au fost la origine simple frunz...

Metoda folosită şi astăzi în unele sate din Maramureş despre care femeile spun că nu dă greş presupune folosirea unei piese de la războiul de ţesut. Este vorba despre „bota începătoare”, adică tija pe care este legată urzeala pentru a începe ţesătura...

Cergile din Săpânţa sunt recunoscute atât în România, cât şi în străinătate. De cum intri în comună, pe stânga ori pe dreapta nu ai cum să ratezi porţile ornate cu diferite obiecte de  lână, cergi, cuverturi pentru pat ori trăistuţe. Iar în multe sit...