Palatul de Justiţie din Ploieşti va fi dat în folosinţă la aproape un sfert de secol de la începerea construcţiei

Palatul de Justiţie din Ploieşti va fi dat în folosinţă la aproape un sfert de secol de la începerea construcţiei

naugurarea Palatului de Justiţie Prahova va avea loc miercuri după-amiază, la ora 14:00, în cadrul unui eveniment la care au fost invitaţi reprezentanţi ai numeroase instituţii.

Palatul de Justiţie Prahova care va fi sediul Curţii de Apel Ploieşti şi al Tribunalului Prahova, va fi dat în folosinţă, miercuri după-amiază. La inaugurarea construcţiei, care are loc după numeroase termene de finalizare nerespectate şi la 24 de ani de la începerea acesteia, sunt aşteptaţi oficiali din Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlament, dar şi din partea autorităţilor locale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Inaugurarea Palatului de Justiţie Prahova, situat pe strada Gheorghe Doja din Ploieşti, va avea loc miercuri după-amiază, la ora 14:00, în cadrul unui eveniment la care au fost invitaţi reprezentanţi ai numeroase instituţii.
 
Conform unui comunicat dat publicităţii de Curtea de Apel Ploieşti, la inaugurare au fost invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Camerei Deputaţilor şi Senatul României, Prefecturii Prahova, Consiliului Judeţean Prahova şi Primăriei Ploieşti, Inspectoratului de Poliţie şi Jandarmeriei Prahova, reprezentanţi ai instituţiilor publice cu care se desfăşoară relaţii interinstituţionale, dar şi întregul colectiv al Curţii de Apel Ploieşti şi Tribunalului Prahova şi preşedinţii tribunalelor şi judecătoriilor din circumscripţia acesteia.
 
Construcţia este inaugurată la aproape un sfert de secol de la încheierea contractului de realizarea a acesteia – în 19 decembrie 1996 – şi după numeroase amânări în ceea ce priveşte termenul de finalizare.
 
Palatul Justiţiei Prahova are, conform datelor publicate pe site-ul Curţii de Apel Ploieşti, o suprafaţă desfăşurată de aproape 20 de mii de metri pătraţi şi o suprafaţă construită de aproape patru mii de metri pătraţi. Terenul a fost pus la dispoziţie în anul 1994 de către Consiliul Local Ploieşti.
 
Iniţial, constructorul desemnat a ridica Palatul Justiţiei Prahova – SC Construcţii Coreco SRL, una dintre cele mai puternice firme de construcţii din Prahova, despre care presa locală susţinea că avea puternice legături cu lumea politică  - a început procedura de faliment. 
 
Dosarul falimentului Construcţii Coreco, aflat pe rolul Tribunalului Prahova, a fost înscris la instanţă în anul 2005. Conform portalului instanţelor de judecată, cauza, în care firma care are administrator judiciar este datoare Administraţiei Finanţelor Publice Ploieşti, Serviciului Local de Finanţe Ploieşti, AVAS Bucureşti dar şi unei persoane fizice, încă se judecă, la peste 15 ani de la debutul procesului, iar următorul termen este programat pentru 6 octombrie 2021.
 
Nicio instituţie nu a comunicat vreodată, oficial, ce sumă a primit Coreco pentru lucrările Palatului de Justiţie şi nici cât a livrat firma pentru banii decontaţi. Cert este că intrarea în faliment a firmei a dus la peste două decenii de stagnare a lucrărilor. 
 
De-a lungul timpului, Palatul de Justiţie Ploieşti a fost prezentat la prioritate de către oameni cu putere de decizie în justiţie sau în lumea politică.
 
În octombrie 2010, Curtea de Apel Ploieşti anunţa, printr-un comunicat de presă, că lucrările la Palatul de Justiţie Prahova au fost reluate, în urma unor demersuri făcute de conducerea instituţiei, executant – aceeaşi firmă: SC Construcţii Coreco SRL Ploieşti, de data aceasta prin lichidator judiciar Carduelis Consulting IPURL Ploieşti. Nici de data aceasta Coreco nu şi-a onorat contractul încheiat în 1996. 
 
Patru ani mai târziu, subiectul Palatului Justiţiei Prahova a revenit, pentru scurt timp, pe agenda publică. Astfel, la 15 septembrie 2014, ministrul Justiţiei aflat în funcţie la acel moment, Robert Cazanciuc, a mers în Prahova să viziteze şcoala gimnazială şi liceul la care a studiat. Aşa a fost readus în discuţie subiectul Palatului Justiţiei Prahova, abandonat de ani buni. 
 
„La invitaţia prefectului Rodica Paraschiv, ministrul Justiţiei s-a deplasat la Prefectura, unde a fost însoţit de Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova şi Iulian Bădescu, primarul Municipiului Ploieşti. Aici a avut loc o analiză a stadiului lucrărilor la cele două obiective de investiţii aflate în programul Ministerului Justiţiei în municipiul Ploieşti, respectiv Tribunalul şi Palatul Curţii de Apel. Având în vedere greutăţile întâmpinate în finalizarea celor două obiective, s-a convenit la studierea împreună a unor soluţii provizorii pentru optimizarea derulării actului de justiţie, prin identificarea unor locaţii din municipiul Ploieşti în care să se poată desfăşura pe o perioada determinată activitatea celor două instituţii”, anunţa Prefectura Prahova la 15 septembrie 2014.
 
Abia un an mai târziu, în iulie 2015, ministrul Justiţiei, acelaşi Robert Cazanciuc, a anunţat, în cadrul unei vizite la sediul Curţii de Apel Ploieşti, că va fi lansată procedura de licitaţie publică pentru finalizarea lucrărilor de construcţie la Palatul Justiţiei din Ploieşti. La acel moment, Cazanciuc le spunea jurnaliştilor că ceea ce s-a întâmplat cu Palatul Justiţiei din Ploieşti este ”emblematic” pentru soarta justiţiei din România.
 
Cazanciuc avansa şi un termen de finalizare a lucrărilor: până la 10 septembrie 2015 ar fi urmat să fie depuse oferte pentru proiect, iar în luna octombrie a aceluiaşi an ar fi trebuit semnat contractul şi demarate lucrările, termenul de finalizare fiind de 18 luni de la semnarea contractului. Nici de acea dată nu s-a întâmplat nimic. 
 
La 15 ianuarie 2016 au fost reluate lucrările de construcţie, de data aceasta cu o altă firmă, din Bucureşti, termenul de finalizare de 18 luni nefiind nici de data aceasta respectat. 
 
În tot acest timp, instanţele din Ploieşti au funcţionat care pe unde a putut.
 
Curtea de Apel Ploieşti şi-a ţinut şedinţele şi păstrat arhiva în Palatul Culturii, unde se mai află Biblioteca Judeţeană şi un muzeu.
 
În lipsa unui sediul propriu, Tribunalul Prahova a fost în situaţia în care diversele secţii ale instanţei au funcţionat în clădiri diferite. Astfel, secţiile civilă şi penală au activat într-o clădire care a aparţinut OMV-Petrom şi care a fost cumpărată de o firmă care aparţine Consiliului Local Ploieşti, care ulterior a închiriat clădirea Tribunalului. Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Prahova a funcţionat într-o altă clădire din centrul Ploieştiului, şi chiar în sediul unui centru comercial. Iar avocaţii şi justiţiabilii s-au plimbat din sediu în sediu, în funcţie de situaţie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările