Cum ar fi schimbat avizul pompierilor dezastrul din spitale: „Şi cu trei autorizaţii incendiul tot se producea, e un risc asumat”

Spitalul din Ploieşti, în care au murit doi bolnavi, era în curs de obţinere a atorizaţiei de securitate la incendiu FOTO ISU Prahova

La patru zile de la ultimul incendiu izbucnit într-un spital de stat din România, unde au murit arşi de vii bolnavi imobilizaţi la pat, persistă aceeaşi întrebare care se pune de un an încoace. De ce ard spitalele din România şi dacă existenţa unor autorizaţii de incendiu ar fi putut influenţa cu ceva situaţia

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, declara, joi, la Ploieşti, al patrulea oraş din România unde în ultimul an bolnavi de COVID-19 dependenţi de oxigen ard în spitale, că nu putem arăta cu degetul pe nimeni şi că infirmiera trebuia să ajungă la priză, fiindcă pacienţii erau foarte agitaţi. „O infirmieră a mişcat un pat pentru a pune un tub de oxigen şi atunci s-a declanşat incendiul, dar rămâne ca ancheta să decidă exact cauza (…) Infirmiera a suferit arsuri la nivelul membrelor superioare şi va fi transferată la Spitalul Floreasca din Capitală”, au fost explicaţiile la cald ale şefului DSU.

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, anunţa, la Bucureşti, unul dintre motivele care au dus la o nouă tragedie în spitale: „Avem o suprasolicitare a sistemului medical românesc”, precizând că nu ar fi „corect” să se pronunţe cu privire la o „cauzalitate posibilă la acest incendiu”.

Cetăţenii asistă din nou, ca de fiecare dată, la aceleaşi explicaţii ale autorităţilor centrale şi locale atunci când în România se întâmplă o nenorocire: sistemul este vinovat, nu se ştie cauza, se  aştepteaptă rezultatul anchetei. Ulterior, intră în scenă specialiştii. Şi la Ploieşti, ca şi la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, ca şi la Spitalul „Matei Balş” Bucureşti, ca şi la spitalul din Piatra Neamţ, la faţa locului a fost solicitat ajutorul experţilor de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INSEMEX) Petroşani, care trebuie să afle ce a aprins flacăra în saloanele unde au murit bolnavi arşi de vii. La Ploieşti, specialiştii INSEMEX au venit încă de joi seară, iar luni s-au întors în salonul în care a izbucnit focul pentru alte verificări.

Priza defectă şi „flama”, eliminate din anchetă

Potrivit unor surse, pentru că oficial nu mai comunică nimeni nimic, INSEMEX a eliminat varianta prizei defecte invocată de autorităţi imediat după producerea tragediei, fiind eliminată şi şi ipoteza„flamei” produse de scânteie, în condiţiile în care pe pereţi şi pe pardoseală nu există o urmă care să indice faptul că incendiul a fost provocat de o flamă.

S-a spus atunci că o infirmieră a tras de pat, picioarele metalice ar fi agăţat priza dislocând-o din perete, moment în care s-ar fi produs o scânteie care a provocat incendiul într-o cameră cu „puternică încărcătură de oxigen”. Aceasta a fost explicaţia oferită atât de directorul spitalului, medicul Bogdan Nica, dar şi de Raed Arafat, acestea fiind,în fapt, explicaţiile date de asistenta aflată în salon împreună cu infirmiera.

Lipsa autorizaţiei la incendiu, invocată obsesiv

Răspunsurile date de autorităţile de la Ploieşti au fost urmate de acuzaţia invocată obsesiv în situaţii similare: spitalul nu avea autorizaţie de securitate la incendiu. Birourile de presă ale Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă se grăbesc să ofere presei comunicate în care sunt explicate succint numărul controalelor, data la care au fost făcute, amenzile şi cuantumul lor. Şi la Ploieşti, ca şi la Bucureşti, Constanţa şi Piatra Neamţ s-a întâmplat la fel. Oamenii au aflat că spitalul nu avea avizul de funcţionare al pompierilor, ci doar „un aviz de principiu”.

Întrebat cu ce ar fi făcut diferenţa dacă secţia de Infecţioase de la Ploieşti ar fi avut toate autorizaţiile acestea, managerul spitalului ploieştean a punctat: „Şi cu trei autorizaţii, incendiul tot se producea, este un risc asumat”. Medicul Bogdan Nica a explicat, pentru ziarul „Adevărul”, că obţinerea autorizaţiei pentru securitate la incendiu este un procedeu extrem de greoi, care implică o intervenţie în timp asupra unor clădiri construite pentru a răspunde nevoilor sanitare de acum mai bine de jumătate de secol. Potrivit medicului Bogdan Nica, este nevoie de „intabulare”, „plan releveu”, „proiecte tehnice” realizate de un „expert” în urma unei proceduri prin licitaţie publică, iar spitalul de la Ploieşti era în procedură de obţinere a acestor avize.

Variante de lucru: electricitatea statică sau mână criminală

În această fază a anchetei rămân în picioare două cauze probabile: scânteie produsă de electricitatea statică produsă prin frecarea costumului din plastic al asistentei/infirmierei de pat sau prin frecarea picioarelor în timpul unui mers alert. Cea de-a doua variantă a cauzei incendiului este mâna crimială (cineva să fi aruncat un chibrit aprins pe geam). „Oricum este ciudat”, susţin atât anchetatorii, cât şi personalul medical. „Dacă ne oprim la scânteia produsă prin frecare, de ce nu s-a întâmplat asta în alte spitale şi în alte zile când încărcătura de oxigen era şi mai mare în salon?”, se întreabă managerul Bogdan Nica.

Ancheta în cazul incendiului produs în Secţia de Boli infecţioase a Spitalului Judeţean Ploieşti este coordonată de Parchetul de pe lână Tribunalul Prahova. Ancheta este la acest moment „in rem”, adică se fac cercetări cu privire la faptă, fără să fie neapărat cineva inculpat sau suspect de producerea incendiului.