Reacţie la un articol „Adevărul”: hotărârea prin care o stradă din Topoloveni urma să primească numele unui trădător de ţară, revocată

Colonelul-spion Victor Verzea a trăit mai mulţi ani la Topoloveni FOTO: Primăria Topoloveni

Săptămâna trecută, „Adevărul” a scris despre o controversată hotărâre a Consiliului Local Topoloveni prin care o stradă din oraş urma să poarte numele unui colonel condamnat pentru trădare de ţară. Prefectura Argeş a avut reacţie la articolul din „Adevărul”, iar hotărârea va fi revocată.

Ca urmare a unei hotărâri date la finalul lunii august de către Consiliul Local din Topoloveni, o stradă din oraş ar fi urmat să poarte numele colonelului Victor Verzea, care în Primul Război Mondial a trădat România în favoarea Austro-Ungariei şi Germaniei.

Surse din Prefectura Argeş ne-au dezvăluit că cei din Consiliul Local Topoloveni au trimis hotărârea la Prefectură pentru a fi avizată, numai că avizul trebuia luat înainte de emiterea hotărârii, fapt ce face ca hotărârea să fie nelegală. Mai mult, pentru ca strada să primească un nume, trebuia să se întrunească o comisie de specialişti, fapt ce nu s-a întâmplat. Prefectura va trimite înapoi hotărârea la Topoloveni pentru revocare. Iar dacă cei din Consiliul Local Topoloveni refuză să o revoce, Prefectura Argeş îi va da în judecată.

„În Ordonanţa de Guvern  nr. 63/2002, la articolul 3 se specifică faptul că proiectele de hotărâri privind atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi vor fi atribuite numai după ce au fost analizate şi avizate în Comisia de atribuire de denumiri a Prefecturii”, precizează Ana-Maria Pănescu, consilier local PER la Topoloveni şi cea care s-a opus de la bun început hotărârii controversate.

Conform documentelor vremii, Victor Verzea, ca şef al serviciilor poştale, încă din perioada neutralităţii României, a transmis inamicului, ambasadorului Ottokar Czernin al Imperiului Austro-Ungar, precum şi ambasadorului german, coduri de descifrare ale telegramelor, copii ale corespondenţei comandanţilor militari şi a oamenilor politici din România. Ca răsplată pentru serviciile sale, Verzea a fost numit de către autorităţile de ocupaţie primar al Bucureştiului în 1916.

După război, colonelul Verzea a fost judecat. Împotriva lui a fost pronunţată în 1919 o sentinţă de muncă silnică pe viaţă. Condamnarea nu a fost însă ispăşită, întrucât delictele săvârşite în timpul războiului, între care şi actele de spionaj, au fost amnistiate în noiembrie 1920. 

Vă mai recomandăm şi:

Eroii rezistenţei anticomuniste din munţi. Cum a fost anihilată o familie de partizani din grupul Arnăuţoiu

Controversă în Argeş. Stradă din Topoloveni denumită după colonelul-spion Victor Verzea, condamnat pentru trădare în Primul Război Mondial