FOTO Moştenirea lui Culiţă Tărâţă, dusă mai departe de cei trei „brazi”. Afacerile şi averea lăsate în urmă de unul din cei mai mari fermieri ai ţării

FOTO Moştenirea lui Culiţă Tărâţă, dusă mai departe de cei trei „brazi”. Afacerile şi averea lăsate în urmă de unul din cei mai mari fermieri ai ţării

Afacerile din agricultură dezvoltate de Culiţă Tărâţă sunt continuate de soţia, Elvira, şi de cei trei fii

După moartea lui Culiţă Tărâţă, soţia şi cei trei fii vor trebui să gestioneze o avere estimată la 130 de milioane de euro. Afacerile familiei sunt în domeniul agriculturi, prelucrarea lemnului şi turism.

Ştiri pe aceeaşi temă

Culiţă Tărâţă, şeful Consiliului Judeţean Neamţ, şi unul din cei mai cunoscuţi agricultori din România, a decedat sâmbătă dimineaţă, 22 noiembrie, cu două săptămâni înainte de a împlini vârsta de 62 de ani. Preşedintele CJ Neamţ se trata din vara acestui an, la o cunoscută clinică din Viena (AKH), pentru o afecţiune la pancreas, dar revenea des la birou pentru a coordona activitatea administrativă a judeţului.
 
În ultimele două luni, acesta şi-a luat însă mai multe zile de concediu medical, iar în apariţiile sale la şedinţele legislativului judeţean a fost vizibilă transformarea fizică datorată chimioterapiei (slăbise, nu mai avea podoabă capilară). Optimismul nu îl părăsise însă, la ultima şedinţă pe care a prezidat-o Tărâţă declarând că „mi-a trecut un glonte pe la ureche”. Pe fondul afecţiunii grave de care suferea, în preajma alegerilor prezidenţiale începuse să se răspândească intens zvonul că şeful CJ Neamţ ar fi murit. Anunţul decesului a fost făcut de familie în acest week-end, sâmbătă, 22 noiembrie, funeraliile urmând să aibă loc marţi, 25 noiembrie, la cimitirul Eternitatea din Roman (oraşul în care familia Tărâţă locuieşte de mai multă vreme).
 
Agricultură bănoasă, din IMB, la Neamţ
 
În urma sa, Culiţă Tărâţă lasă o avere impresionantă, estimată de publicaţiile de specialitate (Forbes) la circa 128-130 de milioane de euro, dar şi destule probleme financiare în afacerile unde au fost implicaţi toţi membri familiei. TCE 3 Brazi, cea mai mare societate din Grupul de firme cu acelaşi nume, a intrat în faliment în această toamnă. Numele firmei provenea de la acronimul membrilor familiei (Tărâţă, Culiţă, Elvira - TCE), iar 3 Brazi reprezentau cei trei fii: George (32 de ani), Culiţă jr. (31 de ani) şi Mihai (29 de ani). De altfel, copiii sunt cei care se ocupă în continuare de afacerile familiei, strategia de business fiind dezvăluită de Culiţă Tărâţă în urmă cu patru ani.
 
„Trebuie să îi antrenez, pentru că dacă nu implici copiii, vei munci pentru ei până îi scoţi la pensie. Transferul acţiunilor a început de mai mult timp, prima oară către cel mai mare fiu, apoi către ceilalţi doi”, declara Culiţă Tărâţă în 2010, pentru Ziarul Financiar.
 
Culiţă Tărâţă şi soţia, Elvira, la nunta fiului cel mare, George FOTO Ziarul de Roman

 
Firma care între 2001 şi 2009 a lucrat în arendă 56.000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei (IMB), cea mai mare exploataţie agricolă din ţară, îl are ca asociat unic pe Culiţă C. Tărâţă, fiul mijlociu. TCE 3 Brazi a avut în ultimii şase ani profit de 50 milioane euro, dar a acumulat şi datorii de 30 milioane euro. În 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca IMB să fie concesionată pe o perioadă de 49 de ani firmei Agricost, aparţinând omului de afaceri ieşean Constantin Duluţe, prieten al şefului CJ Neamţ şi chiar rudă (i-a cununat primul fiu, pe George). În plus, directorul general al firmei este Lucian Buzdugan, acelaşi şef al fermei din Insula Mare a Brăilei din perioada în care exploataţia era oficial în portofoliul TCE 3 Brazi.
 
Agricultura a rămas pe primul plan în domeniul afacerilor familiei Tărâţă, fiul cel mic, Mihai (absolvent al Facultăţii de Agronomie). ocupându-se de activitatea din Neamţ. Aici, holdingul deţine 10.000 de hectare de teren, pe care sunt culturi de cartofi, porumb, sfeclă, păioase şi lucernă, totalul producţiei apropiindu-se de 100.000 de tone pe an. În fermele zootehnice sunt 20.000 de capete de berbecuţi, 35.000 de porci şi 2.500 de bovine, producţia fiind orientate pe piaţa internă (lanţ de magazine propriu în Neamţ) şi la export.
 
O altă componentă a afacerilor din grupul de firme al familiei Tărţă este cea cu lemn. La Compilimpex SRL, sunt asociaţi Elvira (soţia) şi Mihai Tărâţă, societatea fiind specializată în exploatarea forestieră. După 3 ani în care a avut profit, anul trecut datoriile erau mai mari decât activele, încheind anul 2012 cu pierderi de 2,2 milioane lei. În martie 2013, firma figura cu datorii la stat de 47.342 de lei, ANAF precizând că s-a început procedura de executare silită, conform financiarul.ro.
 
Afacerile din turism şi averea imobiliară
 
Pe lângă agricultură, Culiţă Tărâţă considera turismul o afacere de viitor, drept pentru care, prin societatea Durău SA, a început să investească masiv în staţiunea de la poale de Ceahlău. În anul 2010, a fost redeschis după mai mulţi ani hotelul Bistriţa, complet renovat şi ridicat la rang de 4 stele, de altfel singurul obiectiv de cazare cu o astfel de clasificare din staţiunea Durău.
 
Hotel Bistriţa din staţiunea Durău a fost complet renovat în 2010

 
Alte două obiective de cazare controlate de familia Tărâţă sunt cabanele Fântânele şi Dochia, din masivul Ceahlău.
 
Pe lângă afaceri, fostul şef al CJ Neamţ lasă în urmă o avere imobiliară impresionantă. În procente egale (50-50%), soţii Culiţă şi Elvira deţin o casă la Roman, de 105 mp, un apartament în Braşov, o garsonieră în Piatra Neamţ, şi o casă veche în comuna Taşca. Terenurile agricole deţinute la Roznov (8,2ha), Secuieni (34,5) precum şi cele forestiere (25 ha în comuna Secuieni şi 10 ha la Piatra Şoimului).  Economii lui Culiţă Tărâţă menţionate în declaraţia de avere sunt plasate într-un cont din străinătate - 35.176,87 dolari americani, şi într-un cont la BRD - 134.648 lei. Bijuteriile de familie au fost evaluate la 20.000 euro, iar tablourile la valoarea de 5.000 euro.
 
Urmaşii la Consiliul Judeţean
 
În ultima lună de viaţă, Culiţă Tărâţă a mandatat-o să conducă activitatea administrativă de la CJ Neamţ pe Emilia Arcan, unul din cei doi vicepreşedinţi ai instituţiei. La şedinţa convocată pe 30 noiembrie, este posibil ca membrii legislativului să stabilească dacă Emilia Arcan, sau celălalt vicepreşedinte Dan Manoliu (ambii PSD), vor prelua conducerea instituţiei, până la organizarea alegerilor parţiale anticipate pentru funcţia de preşedinte al CJ. Data scrutinului va fi stabilită de Guvern, cel mai probabil alegerile urmând să aibă loc în primăvara anului viitor.
 
Culiţă Tărâţă era singurul preşedinte de CJ din ţară pe care îl avea UNPR, pierderea fiind grea pentru şeful formaţiunii la nivel naţional, Gabriel Oprea. Partidul deţine în legislativul judeţean 7 consilieri, iar în judeţ numără (după Ordonanţa Dragnea) 10 primari. Până la reorganizare, filiala judeţeană Neamţ va fi condusă de preşedintele executiv Constantin Iacoban. 
 
Pe aceeaşi temă:
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările