Drumul strategic construit de Carol I în Munţii Stânişoarei. Cum mai este denumit Drumul Talienilor

Drumul strategic construit de Carol I în Munţii Stânişoarei. Cum mai este denumit Drumul Talienilor

Drumul Talienilor străbate Munţii Stânişoarei. FOTO: sindicatulupa.ro

Drumul Judeţean 209B uneşte judeţele Neamţ şi Suceava, de la Borca la Mălini, străbătând o zonă deosebit de frumoasă, cu păduri şi pajişti alpine.

Ştiri pe aceeaşi temă

Regele Carol I, care s-a dovedit a fi total dedicat, cu vorba şi cu fapta, ţării de adopţie prin conjunctura vremurilor, a fost cel care a înţeles rolul strategic al Munţilor Stânişoarei pentru „tânăra“ Românie. Că avea să fie aşa, referindu-ne la rolul strategic, o demonstrează luptele grele date în zonă spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, poziţia fiind straşnic apărată de trupele germane şi ungare, aflate în retragere spre Ardeal, în încleştarea cu cele române şi ruse. 
 
Regele Carol I a decis construirea unui drum prin munţi, între comuna Borca, judeţul Neamţ, şi Mălini (localitatea unde s-a născut Nicolae Labiş), judeţul Suceava, în primul rând din considerente militare, pentru a face legătura între Valea Moldovei şi Valea Bistriţei şi în al doilea rând comercial. 
 
Realizarea lui a durat 12 ani, între 1902 şi 1914, „drumarii“ fiind italieni, de unde şi denumirea de Drumul Talienilor, după cum i-au zis localnicii. Acum, pe hărţile rutiere el figurează ca fiind DJ 209B şi i se mai spune Drumul Vitoriei Lipan, femeia din Tarcăul Neamţului şi eroina din „Baltagul“ lui Mihail Sadoveanu găsindu-şi soţul ucis într-o prăpastie de pe marginea lui.
 
Calea de acces între cele două judeţe se afla pe Domeniile Coroanei României, instituţie care asigura fondurile necesare Casei Regale, la mică distanţă de Transilvania, adică de frontiera cu Imperiul Austro-ungar. 
 
Proiectarea viitorului drum a fost făcută de către specialişti austrieci, iar construcţia efectivă a aparţinut meşterilor italieni, dar a fost folosită şi mână de lucru din localităţile zonei.
 

„Podurile metalice sunt un etalon pentru o lucrare de calitate“

 
„În raport cu tehnologia de la vremea respectivă lucrările de artă rutiere au fost realizate foarte bine din punct de vedere tehnic, astfel că podurile metalice sunt un etalon în ceea ce priveşte o lucrare de calitate. Materialul, piatra pentru cioplit, s-a adus de la carierele de la Râşca şi Podul Baciului. S-au construit şi şase cantoane rutiere, câte trei pe fiecare parte a muntelui, din care se mai păstrează doar două. Acestea erau normate ca locuinţe pentru câte două familii în vederea susţinerii personalului care îngrijea şoseaua“, precizează enciclopedia virtuală Wikipedia. 
 
Lungimea drumului e de aproximativ 55 de kilometri, 33 fiind pe teritoriul judeţului Suceava şi 23 pe cel al judeţului Neamţ, iar cel mai înalt punct este în Pasul Stânişoara, la o altidudine de 1.235 de metri, unde cumpăna apelor (linia de demarcare a două bazine hidrografice), separă cele două judeţe. Este locul unde trecătorilor sau turiştilor li se oferă o perspectivă neasemuit de frumoasă. 
 
„Lucrările de artă rutiere, bine conservate şi în bună stare de funcţionare şi astăzi pe teritoriul judeţului Suceava, includ poduri metalice de traversare a pârâului Suha din grinzi cu zăbrele şi calea sus, precum şi podeţe în boltă din zidărie de moloane de piatră. Pe partea care aparţine de judeţul Neamţ sunt cinci poduri, atât acestea cât şi zidurile de sprijin fiind construite din piatră de munte, cioplită şi bătută cu ciocanul“, descrie drumul Grigore Pisea, în „Geografia fizică a României“, Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Fundatiei România de Mâine, 2006.
 

Crucea Talienilor

 
Cruce în memoria soldaţilor căzuţi în luptele din Pasul Stânişoara. FOTO: bogdanbuneablogspot.com
   
După terminarea lucrărilor, drumarii italieni au construit în Pasul Stânişoara o cruce din piatră, cu dimensiunea de 16/18 metri, pentru a dăinui şi a aduce aminte despre cine a lucrat la edificarea drumului dorit de Carol I, o parte dintre însemnele sculptate pe edificiu fiind inspirate din însemnele regale române. 
 
După decizia României de la 23 august 1944, când a fost ruptă alinţa cu Axa, zona montană a şoselei a fost teatrul unor lupte înverşunate între beligeranţii conflagraţiei mondiale. Din Pasul Stânişoara, unde fuseseră construite fortificaţii şi cazemate, trupele germane au executat tiruri de artilerie la mulţi kilometri depărtare, până la aliniamentul văii Moldovei. 
 
În timpul confruntărilor, Crucea Talienilor a fost distrusă de bombardamente, iar cazematele au fost aruncate în aer, după ce soldaţii germani şi ungari au fost nevoiţi să se retragă spre Ardeal. Din monumentul „talienilor“ au mai rămas doar treptele de piatră pe care se urca spre soclul crucii, ulterior fiind montată alta, de metal, luată de la o biserică mutată, fiind construită şi o troiţă. 
 
În amintirea soldaţilor din Regimentele 3 Grăniceri, 6 Grăniceri şi a Companiei a 11-a conduse de căpitanul Vasile Teodoreanu ucişi în luptele pentru cucerirea zonei strategice din Pasul Stânişoarei la poalele muntelui a fost construit un alt monument, o veche cruce din din piatră marcând poiana în care şi-au pierdut viaţa câteva sute de ostaşi.

Un câştig pentru zonă - a început reabilitarea pe sectorul din Neamţ 

 Secvenţă din filmul Baltagul. FOTO: adevarul.ro
 
În prezent, Drumul Talienilor este puţin folosit pentru a face legătura dintre cele două judeţe din cauza stării foarte proaste, mai circulat fiind pe perioada sezonului cald, în scop turistic. 
 
Zona este de un mirific aparte, cei sosiţi aici putând străbate traseul făcut de Vitoria Lipan în căutarea soţului, îngrijorată de întârzierea peste obicei, 73 de zile, a lui Nechifor Lipan, „dragostea ei de douăzeci şi mai bine de ani“, plecat la Dorna să cumpere oi. Şi tocmai la Crucea Talienilor, într-o râpă, avea să-l descopere, cu capul crăpat de baltag. 
 
În prezent, cea mai mare parte a drumului din judeţul Suceava este asfaltată, dar ample lucrări de reabilitare au început de câteva săptămâni şi pe sectorul din Neamţ. 
 
Odată terminată asfaltarea, şoseaua va facilita accesul turiştilor, dar va scurta distanţa dintre Neamt şi Suceava, nemaifiind necesar ca localniciii de pe Valea Muntelui să facă un ocol de circa 60-70 de kilometri pe la Broşteni către oraşele din Suceava şi invers, spre Neamt. Valoarea lucrărilor este de 65 milioane de lei. 
 
„Am dispus începerea lucrărilor de modernizare pe unul dintre traseele istorice ale judeţului nostru, DJ
209B, Drumul Talienilor. Este cea mai mare sumă alocată pentru reabilitarea unui drum judeţean. Pentru acest proiect s-a alocat suma de 65 de milioane de lei, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2. Prin realizarea acestei lucrări de reparaţii vom reuşi să punem în valoare o zonă încărcată de istorie şi frumuseţe a ţinutului nostru! De asemenea, venim în întâmpinarea dorinţei tuturor celor care vor dori să refacă vechiul Drum al Talienilor şi legăm judeţul Neamţ, prin Borca - Stănişoara - Mălini, de judeţul Suceava!“, declara preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Ionel Arsene.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: