Dorinţa părintelui Iustin, împlinită la trei ani după moartea sa. Monumentul schiţat de duhovnic a fost sfinţit la Nemţişor

Dorinţa părintelui Iustin, împlinită la trei ani după moartea sa. Monumentul schiţat de duhovnic a fost sfinţit la Nemţişor

Sute de persoane au luat parte la ceremonialul sfinţirii monumentului de la Nemţişor FOTO: marturistiorii.ro

Sute de pelerini din judeţ şi din ţară au participat la sfinţirea monumentului închinat eroilor, de la Nemţişor. Edificiul a fost proiectat de părintele Iustin, înainte de a muri, în memoria celor 14.000 de soldaţi şi locuitori din zona frontului care au murit în luptele din 1944.

Ştiri pe aceeaşi temă

Monumentul sfinţit sâmbătă, 21 mai, se află pe dealul Cojocaru, în punctul „Bobeucă” din Nemţişor, un deal care seamănă cu muntele Golgota şi a fost construit de Asociaţia Creştin-Ortodoxă „În Munţii Neamţului”, reprezentată de preşedintele Neculai Luca. La eveniment au fost prezenţi ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, câteva sute de credincioşi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.  
 
Obiectivul închinat martirilor căzuţi pentru apărarea ţării în cel de-Al Doilea Război Mondial a fost realizat după ideea părintelui Iustin Pârvu, duhovnicul mănăstirii Petru Vodă, el însuşi martor la luptele sângeroase care s-au dat în zonă.  
 
Surse istorice estimează că aproximativ 14.000 de soldaţi şi locuitori din zona frontului şi-au pierdut viaţa în luptele din vara anului 1944, în zona Culmii Pleşului, respectiv în perimetrul localităţilor Târgu Neamţ, Răuceşti, Oglinzi, Valea Culeşei, Poiana Groşi, Mănăstirea Neamţ, Nemţişor, Lunca-Vânători Neamţ.
 
Aici şi-au pierdut viaţa soldaţi din Regimentul 15 Războieni din Piatra Neamţ, Batalionul 3 - Vânători de Munte Târgu Neamt, Regimentul 8 şi 12 Călăraşi din Roman, Regimentul 25-26 Vaslui, Regimentul 24 Infanterie Tecuci, Batalionul 9 Vânători de Munte Aiud, Regimentul 17 Timişoara, Regimentul 82 Infanterie Târgu Mureş şi mulţi locuitori din zona frontului.  
 
„Cea mai sângeroasă şi mai mare pierdere de război de pe teritoriul României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mulţi au murit arşi de vii sau în condiţii foarte grele. Mii de oameni fără vină, îngropaţi în gropi comune“, se arată pe pagina electronică a Mănăstirii Petru Vodă.
 
Monumentul de la Nemţişor FOTO: facebook
 

Monument în formă de cruce şi osuar 

Monumentul de la Nemţişor are la bază un osuar de 5m/5 m. Forma construcţiei este de cruce, continuată cu o piramidă de peste 10 metri înălţime, iar în interior sunt depuse osemintele eroilor necunoscuţi. 
 
Preşedintele Asociaţiei „În Munţii Neamţului”, Neculai Luca a precizat că monumentul a fost cea mai fierbinte dorinţă a părintelui Iustin de a onora astfel înaintaşii. 
 
„Chiar el, cu mâinile sale, a schiţat monunentul, a stabilit locul amplasamentului şi a făcut unele demersuri. Din nefericire, acesta a murit înainte de a-şi vedea visul cu ochii, dar am decis ca prin eforturile noastre şi ale unor oameni cu suflet mare să reuşim ridicarea acestui monument. Părintele Iustin îi numea pe acei soldaţi, români, nemţi sau ruşi, «adevăraţi mucenici ai lui Dumnezeu»“. 
 
În pădurile din această zonă a judeţului Neamţ, în primăvara şi vara anului 1944 au avut loc lupte între trupele germane, ruse şi române. 
 
Măcel cu arme chimice şi proiectile „Katiuşa“
 
Locul unde s-au dat luptele a fost numit şi „Valea Plângerii“, aici fiind cea mai mare tragedie petrecută pe teritoriul românesc în timpul războiului, urmată de cea de la Oarba de Mureş, unde au murit circa 11.500 de oameni. 
 
În lucrarea „Război blestemat“, profesorul Dumitru Stan, fondatorul Asociaţiei Naţionale „Cultul eroilor“, filiala Răuceşti, relatează întâmplările dramatice din vara anului 1944, de la „Valea Culeşa“ – „Borta Dracului“, judeţul Neamţ: 
 
„Aici pe Valea Culeşa, în «Borta Dracului» s-au declanşat cel mai sângeros măcel şi cele mai cumplite bătălii pe viaţă şi pe moarte între trupele române şi armata sovietică de pe întreg frontul din Moldova în cel de-al doilea război mondial… Despre acest măcel devastator care a avut loc pe Valea Culeşa în «Borta Dracului» în vara anului 1944 unde mii de ostaşi – fie ruşi sau români – au fost arşi de vii, nu s-a scris nici un cuvânt pentru că a fost «secret de război». Folosirea de proiectile sau bombe incendiare având încărcătură chimică de distrugere în masă au fost interzise în cel de-al doilea război mondial. Rusia putea să conteste la «Crucea Roşie» Internaţională şi la alte organisme faptul că Germania a folosit armament interzis în război, dar n-a făcut-o pentru că şi ei la rândul lor au folosit teribilele «Katiuşa», proiectile, de fapt rachete cu încărcătură reactivă, care au produs multe victime omeneşti. Aşa că au trebuit să treacă 50 de ani ca acest secret de război să fie adus la cunoştinţa opiniei publice“, spunea profesorul Stan. 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: