Cum arată Via Ferrata Astragalus, cel mai lung şi modern traseu de aventură din ţară. Proiectul la înălţime amenajat de alpinistul Ticu Lăcătuşu FOTO

Cum arată Via Ferrata Astragalus, cel mai lung şi modern traseu de aventură din ţară. Proiectul la înălţime amenajat de alpinistul Ticu Lăcătuşu FOTO

Ticu Lăcătuşu pe Via Ferrata Astragalus FOTO: Florin Jbanca

Via Ferrata Astragalus, cel mai nou traseu de aventură pentru pasionaţii de munte şi escaladă, a fost inaugurat vineri, 30 iunie, la sediul Clubului Montan Român, custodele Rezervaţiei Naturală Cheile Şugăului - Munticelu, judeţul Neamţ.

Proiectul Via Ferrata Astragalus, realizat la iniţiativa alpinistului Ticu Lăcătuşu, cu susţinerea companiei HeidelbergCement România, a presupus o muncă de circa 6 luni (iunie-noiembrie 2016), perioadă în care s-au amenajat 5 trasee de căţărare pe pereţi de stâncă. 
 
Lungimea totală a traseului este de 700 de metri, dus-întors, incluzând aproximativ de 400 de metri de secţiune totală de mică dificultate şi o secţiune totală de 200 metri de dificultate medie. Peretele de stâncă are o înălţime de circa 170 de metri, cu plecare de la cota de 730 metri, şi sosire în punctul culminant la cota 900 de metri, pe vârful Turnul Mare. 
 
„Via Ferrata Astragalus va deveni o atracţie turistică în această arie protejată care nu va fi afectată prin prezenţa turiştilor. Prin acest obiectiv, muntele nu va aparţine numai alpiniştilor profesionişti, ci şi publicului larg. Diferenţa dintre un traseu de via ferrata şi un parc de aventură este că aici ne aflăm în mijlocul naturii sălbatice şi nu oriunde, ci într-o zonă spectaculoasă, Cheile Şugăului - Munticelu, un sit Natura 2000“, a declarat Ticu Lăcătuşu.
 
Pe toată lungimea traseului este un cablu de oţel zincat fixat în stâncă, de care se prind sistemele de siguranţă, iar acolo unde traseul permite, există trepte metalice pentru o ascensiune mai uşoară. 
 
Pentru parcurgerea traseului suspendat, este necesară utilizarea unui echipament obligatoriu, ce include un ham, un set via ferrata şi o cască de protecţie, echipamente care se închiriază de la faţa locului.
 
Proiectul a avut susţinerea HeildebergCement România, companie care deţine în zonă fabrica de ciment de la Taşca şi care a contribuit cu suma de 20.000 de euro pentru achiziţionarea materialelor necesare amenajării traseelor, precum şi a echipamentelor ce pot fi închiriate de turişti. 
 
„Parteneriatul reflectă interesul companiei pentru dezvoltarea comunităţilor prin promovarea zonelor turistice de interes public, protejarea biodiversităţii locale, prin acţiuni de educaţie ecologică şi promovare a activităţilor outdoor de sporturi montane“, a declarat Florian Aldea, preşedintele-director general al HeidelbergCement România. 
 

Astragalus pseudopurpureus, o raritate a naturii   

 
Traseul de via ferrata din Cheile Şugăului poartă numele unei plante rare, care creşte aproape exclusiv în această zonă a ariei protejate. Astragalus pseudopurpureus, sau cosaşul bicăjean, ori guşulul (după numele cercetătorului Mihai Guşuleac, cel care l-a descoperit la începutul secolului XX) creşte mai ales în zona de stâncărie, pe pajiştile montane şi înfloreşte în perioada iulie-august.  
 
„Astragalus pseudopurpureus este o plantă-cheie pentru acest sit. A fost identitificată pentru prima dată în lume aici, şi tot aici creşte în proporţie de 95%. Merita ca această plantă să aibă ceva dedicat doar ei“, a precizat Ticu Lăcătuşu.
 
Primul alpinist român care a ajuns pe Everest a explicat şi cât de importantă este via ferrata din Cheile Şugăulu:
 
„Un motiv pentru care este important traseul amenajat aici este că va fi de ajutor şi pe studenţi sau cercetători, care vor putea analiza de aproape flora zonei. Această investiţie înseamnă în primul rând educaţie. Este o rută aproape didactică, şi, pentru cei care o parcurg, am montat din loc în loc şi plăcuşe cu citate celebre pe tema naturii“. 
 

Via ferrata, o istorie de un secol 

 
Primele căi de tipul via ferrata au fost amenajate în timpul primului Război Mondial, în Alpi (nordul Italiei, la graniţa cu Austria), când soldaţii montau prinderi şi corzi de fier, ca să facă trecerea accesibilă. Numele italienesc a rămas de atunci (via ferrata = drum de fier), iar din anii 60 traseele au fost valorificate turistic, mai ales cele din munţii Dolomiţi.  
 
În România, astfel de trasee au început să fie amenajate relative recent, până în prezent existând doar 8 zone de via ferrata (inclusive cea din Neamţ). În acelaşi timp cu Astragalus, a fost amenajată o via ferrata pe Suhardul Mic, în zona Lacului Roşu (jud. Harghita), pe teritorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.   
 
„Spre comparaţie, gândiţi-vă că pe peretele de stâncă unde am amenajat noi via ferrata au urcat în total doar vreo 200 de oameni, după ce am încheiat noi lucrările, adică în noiembrie 2016, şi anul acesta, în timp ce pe Everest au urcat peste 6000 de persoane“, a mai spus Ticu Lăcătuşu. 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Peretele de stâncă pe care au fost amenajate traseele de via ferrata la Cheile Şugăului-Munticelu FOTO: Florin Jbanca 

Imagini din aceeasi galerie
  • Peretele de stâncă pe care au fost amenajate traseele de via ferrata la Cheile Şugăului-Munticelu FOTO: Florin Jbanca 
  • Traseele din Via Ferrata Astragalus FOTO: Florin Jbanca 
  • Pregătiri de urcare la baza traseului FOTO: Florin Jbanca
  • Imagini din timpul căţărarii pe Via ferrata Astragalus FOTO: Florin Jbanca 
  • Imagini din căţărarea pe Via ferrata Astragalus FOTO: Florin Jbanca 
  • Priveliştea din timpul urcării spre Valea Bicazului FOTO: Florin Jbanca
  • Imagini din timpul căţărarii pe Via ferrata Astragalus FOTO: Florin Jbanca 
  • Priveliştea din timpul urcării spre Valea Bicazului FOTO: Florin Jbanca 
  • Porţiune din traseul de via ferrata din Cheile Şugăului-Munticelu FOTO: Florin Jbanca
  • Una din plăcuţele inscripţionate cu citate celebre pe via ferrata din Cheile Şugăului-Munticelu FOTO: Florin Jbanca
Distribuie imaginea
citeste totul despre: