Coroana unei regine şi Sfântul Pelerin din Turnul lui Ştefan, record absolut la Noaptea Muzeelor FOTO

 

O manifestare de amploare naţională, dar care este organizată şi la nivel european, Noaptea Muzeelor, a stabilit la ediţia din acest un record absolut în ţinutul străjuit de Ceahlău. Obiectivele din cadrul Complexulului Muzeal Naţional Neamţ au fost luate cu asalt în seara zilei de 14 mai 2022, trecându-le pragul zeci de mii de persoane. 

 

„Peste 30.000 de vizitatori au trecut pragul muzeelor, ceea ce reprezintă un record. Unităţile au fost deschise în afara programului obişnuit de vizitare, între 18.00 şi 24.00, în acest interval orar accesul publicului fiind gratuit. Mulţumim vizitatorilor pentru răbdare şi pentru faptul că au ales să

se bucure de atracţiile pregătite“, a transmis conducerea

Complexului Muzeal Neamţ. 

 

În Piatra Neamţ, platoul Curţii Domneşti a fost in „furnicar“ de oameni, pentru că aici se află Muzeul de Artă, care a avut ca exponat principal o inegalabilă bijuterie de patrimoniu naţional, coroana Reginei Maria, evaluată la peste 25 de milioane de euro. A mai fost şi expoziţia dedicată

artistei Corina Chiriac, cu obiecte ce au aparţinut familiei sale, una cu origini nobiliare. 

 

De interes maxim la Curtea Domnească a fost şi Turnul lui Ştefan cel Mare, acolo unde este expoziţia

permanentă dedicată celui care a locuit vreme de 26 de ani aici, Sfântul Gheorghe Pelerinul. Un alt punct de atracţie în Piatra Neamţ a fost Casa Memorială Calistrat Hogaş, care a găzduit, pe lângă cele ce se află în imobil, o prezentare de arme şi armuri, tir cu arcul şi mai multe ateliere de lucru în curte. 

 

Iar către Cetatea Neamţ, în seara de 14 mai şi-au îndreptat paşii peste 3.000 de vizitatori. Vernisajul expoziţiei coroanei Reginei Maria a României a avut loc la Muzeul de Artă din Piatra Neamţ pe 10 mai 2022, la care a participat directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, doctor Ernest Oberländer Târnoveanu, iar după câteva zile a fost prezent şi istoricul Adrian Cioroianu. Exponatul poate fi văzut până pe 12 iunie. 

 

După încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria şi serbările care au urmat la Bucureşti pe 16 şi 17 octombrie 1922, coroana a fost dusă la Castelul Peleş, unde a rămas până în anul 1970. Coroana a fost expusă o singură dată în acest interval de timp, la Ateneul Român, în 1938. Şi după 1989 a rămas în cea mai mare parte a timpului în fostul Palat al Poştelor, importanţa sa artistică şi istorică nepermiţând o circulaţie intensă a „bijuteriei“ din aur.  

 

La vernisaj a participat şi directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, doctor Ernest Oberländer Târnoveanu FOTO CMN Neamţ

Coroana este realizată din aur extras din minele transilvănene şi are un design original. Conţine rubine, smaralde, ametist, turcoaz şi opale, cântărind 1,8 kg. Baza este decorată cu boabe de grâu, cu opt flori mari şi opt flori mici cu ramuri întreţesute. Un glob şi o cruce se află deasupra a opt arcade peste ornamentele florale şi două pandantive, probabil inspirate de ornamente bizantine antice, atârnă pe laterale, deasupra urechilor. 

În 2019, coroana şi steagul liturgic al lui Ştefan cel Mare au fost expuse în Franta în cadrul unor expozitii organizate la Reims şi la Muzeul Luvru din Paris. Expoziţia de la Turnul lui Ştefan, l-a avut ca „personaj“ principal pe moş Lazăr, canonizat ca fiind Sfântul Pelerin. Pe 15 iunie 2015, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei propunea Sinodului Bisericii Ortodoxe Române canonizarea unui mirean sihastru, care vieţuise 26 de ani în turnul de la Piatra Neamţ. 

Solicitarea a fost acceptată pe 15 iunie 2017, astfel că moş Lazăr, după cum îi spuneau localnicii, devenea Sfântul Gheorghe Pelerinul, cu zi de prăznuire 17 august a fiecărui an. După cum se arată în actul de canonizare, moş Lazăr s-a născut în 1846 în comuna Şugag, judeţul Alba, iar la 24 de ani s-a căsătorit cu Pelaghia, soţia dăruindu-i cinci copii. Era un ţăran înstărit şi harnic, iar până să ajungă la Piatra Neamţ, în anul 1884, s-a dus să se închine la Mormântul Domnului de la Ierusalim. 

Singura fotografie care-l înfăţişează pe sfânt provine din arhiva pesonală a arhimandritului Vartolemeu Dolhan FOTO Mănăstirea Văratec

A mai stat aproape doi ani la muntele sfânt din Grecia, după care s-a întors în ţară. Moş Gheorghe Lazăr a murit pe 15 august 1916 şi a fost petrecut de mii de credincioşi din Piatra Neamţ până la mormântul din cimitirul oraşului. Osemintele i-au fost strămutate la Mănăstirea Văratec în anul 1934, acolo unde se află şi acum. Cripta unde îşi doarme somnul de veci este foarte căutată de credincioşii care calcă pragul aşezământul de cult din Munţii Stânişoare. 

Vă mai recomandăm să citiţi:

Legendele schitului îngropat de avalanşă. „În ziua de Paşti, un munte de omăt, desfăcându-se şi surpând stâncile, au îngropat schitul cu toţi săhaştrii“

Autostrada de peste munţi, prin ce zone protejate va trece. Vor fi exproprieri şi mari defrişări