Oradea putea fi staţiune balneară din 1973. Arhitecţii din comunism visau monorail şi vaporaşe pe Crişul Repede
0Arhitecţii din Oradea plănuiau să transforme oraşul în staţiune termală încă din 1973, Carol Orban, preşedintele Comisiei permanente pentru sistematizare lansând şi o dezbatere în ziare pentru soluţii.
Ideea a pornit de la creşterea neaşteptată a numărului de turişti care vizitau cele două băi termale din Băile Felix şi Băile 1 Mai, după cum a arătat, într-un articol publicat în cotidianul „Crişana”, arhitectul Carol Orban.
„Totuşi, la Felix, se ajunge la un plafon (previziuni: 12.000 locuri) determinat de considerente ecologice, confort, psihoză. S-ar risca pierderea efectelor binefăcătoare ale mediului, prin supraaglomerare. Şi nu este cazul să se sară peste acest prag", a explicat arhitectul.
Se pierd în zadar
Iar Oradea stă pe un zăcământ uriaş de apă termală, "imense cantităţi se pierd în zadar". „Peţa (pârâul Peţa, n.r.) este o poartă de irosire, forajele făcute devin supape încă deschise. Ni se pare că nu preţuim suficient valoarea apei termale", mai spunea Orban, dând ca exemple America şi Canada, unde astfel de izvoare sunt foarte rare.
În plus, spunea el, apele orădene au şi un alt atuu: sunt acesibile şi de calitate bună, având un conţinut ridicat de radon. Orban propunea spaţii de cazare şi tratament, amenajări turistice care ar fi costat cu o treime mai puţin decât în Felix, iar arealul propus pentru declararea ca staţiune ar fi fost de la vechiul ştrand până la Hotelul Dacia, Dealul Ciuperca şi şanţul Cetăţii.
Argumentele lui erau că, odată cu transformarea în staţiune balneară, oraşul ar fi devenit unul mai sănătos, activitatea s-ar înviora, “ar creşte proporţia populaţiei ocupate, s-ar conferi o funcţie particulară însăşi oraşului, ne-am putea gândi şi la crearea unor centre ce cercetare balneară”, a explicat arhitectul.
Brâu de blocuri tip vile
Propunerea a stârnit dezbateri în ziarul local, între “tovarăşii cititori” care au venit chiar propuneri de modificare a infrastructurii pentru a decongestiona circulaţia în cazul unui aflux mare de turişti.
Astfel, cititorii au propus realizarea unui brâu de blocuri tip vilă, "după regulile artei, esteticii", asemeni celor din de pe Valea Prahovei şi pe litoral, minicare, linie specială de tramvai, chiar şi un monorail, convinşi fiind cu toţii că "dezvoltarea bazei de apă termală nu ar afecta expansiunea Băilor Felix. "Ba, într-un viitor nu prea îndepărtat, văd Oradea înconjurată de un colier cu staţiuni balneare", scria Aurel Bruja.
Orădeanul era convins că zona balneară ar putea avea întindere pe ambele maluri ale Crişului, pe care ar putea circula bărci şi vaporaşe, iar parcurile oraşului ar putea fi extinse, pentru a deveni atracţii turistice.
Ştrandul îngropat
Planul nu a mai fost pus în aplicare din lipsă de fonduri, a povestit, pentru Adevarul.ro, istoricul orădean Cristian Culiciu. Ulterior, însă, după cum a relatat Adevarul.ro, în 1986, şefii comunişti din Oradea au ridicat, în mare taină, o bază de agrement cu bazin olimpic, terenuri de tenis şi debarcader într-o zonă cu izvoare termale situată pe malul Crişului Repede, investiţia, păstrată secretă pentru că era prea scumpă ca să fie aprobată „la centru”, fiind realizată printr-o formă de muncă patriotică, întreprinderile locale contribuind cu bani, materiale şi forţă de muncă.
Investiţia s-a realizat în timp record, de doar patru luni. Oficial, nu avea niciun titular care să şi-o fi asumat din punct de vedere financiar, iar în acte Consiliul Popular Municipal s-a trecut doar "coordonator". Lucrarea s-a executat printr-un fel de muncă patriotică: Trustul de Construcţii a adus cu materiale, utilaje şi personal, iar marile întreprinderi Înfrăţirea, Alumina, Sinteza şi IJGCL (Întreprinderea Judeţeană de Gospodărire Comunală şi Locativă) contribuiau cu bani şi, mai puţin, cu materiale.
sursa: Teodor Pop
În proiect era prevăzut şi un bazin olimpic. Doar că, în timpul construcţiei, în Oradea se desfăşura una din vizitele de lucru ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. De teamă să nu fie „luaţi la ochi”, constructorii au îngropat în ajunul vizitei bazinul, astupându-l în întregime cu pământ. Bazinul nu a mai fost scos la lumină fiind construit peste el unul dintre cele două corpuri de clădire din incinta ştrandului (foto, sus).
Oradea balneară
Ideea declarării Oradiei staţiune turistică şi termală a revenit după anul 2015, când referendumul pentru alipirea comunei Sânmartin, cu tot cu Băile Felix şi 1 Mai, a fost invalidat. Demersurile s-au făcut abia în 2019, astfel încât, în luna mai 2020 o parte a oraşului, mai exact centrul istoric, de la Catedrala Romano-Catolică până la Universitate, şi coridorul Crişului Repede a fost declarată, prin Hotărâre de Guvern, staţiune turistică de interes naţional.
În septembrie 2020, Primăria municipiului a depus la Ministerul Sănătăţii documentaţia necesară pentru ca 476,64 de hectare, adică un sfert din suprafaţa urbei, să primească statutul de staţiune balneară, principalul argument rămânând calităţile curative ale apei termale din zonă.
sursa: Primăria Oradea
Dublul statut va ajuta municipalitatea şi firmele să acceseze finanţări structurale europene şi guvernamentale suplimentare, dedicate dezvoltării infrastructurii turistice. Între intenţiile deja declarate se numără transformarea ştrandului Ioşia-Nord într-un centru SPA cu grădină termală(foto, sus) şi construirea unui pod pietonal peste Crişul Repede, lângă hotelul Double Tree by Hilton, la care se poate adăuga construirea de noi baze pentru tratament.
Vă recomandăm şi:
Bulevard de 10 milioane de euro, la Oradea. Cum va arăta artera rutieră
Se încarcă comentariile...
