Cum se distra „lumea bună“ în perioada interbelică. Un mare avocat român a făcut parte din juriul primului Miss Bihor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Primul concurs de miss în Bihor a strâns peste 100 de candidate iar trei dintre ele au reprezentat judeţul la competiţia organizată la Bucureşti. Avocatul Aurel Lazăr a fost în juriul de selecţie foto Realitatea ilustrată
Primul concurs de miss în Bihor a strâns peste 100 de candidate iar trei dintre ele au reprezentat judeţul la competiţia organizată la Bucureşti. Avocatul Aurel Lazăr a fost în juriul de selecţie foto Realitatea ilustrată

Avocatul Aurel Lazăr, a fost membru fondator al Uniunii Avocaţilor din România, participant la Marea Unire, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi primar al municipiului Oradea. Puţini ştiu însă că, în 1929, el a jurizat primul concurs de frumuseţe din Bihor.

Concursul a fost, de fapt, pentru selectarea celor trei tinere care urmau să reprezinte judeţul la finala Miss România, organizat de revistei Realitatea ilustrată, sub egida trustului Adevărul, “după model American”, cum nota revista. 

În Bihor, juriul a fost format din elita intelectualilor orădeni, pe lângă avocatul Aurel Lazăr, fiind pictorul Tibor Ernő, publicistul Ştefan Mărcuş şi judecătorul Curţii de Apel Oradea, Constantin Doboş, în calitate de preşedinte. 

Ulterior, din cele peste 3000 de candidate din preselecţiile organizate în toate judeţele ţării, 72 au intrat în competiţia propriu-zisă, Bihorul fiind reprezentat de trei tinere: Virginia Cupşa din Salonta, Agnes Büchler din Beiuş şi Magda Fiedler. 

Petreceri, baluri, teatru, concerte

Participarea la sindrofii era o preocupare constantă a elitei din Bihor, după cum spune istoricul orădean Cristian Culiciu. Înalta societate formată în anii La Belle Epoque, formată din proprietari de fabrici, comercianţi, politicieni, militari, avocaţi, medici, profesori, ziarişti, artişti erau urmăriţi de presă, care le descria garderoba şi, de multe ori, le critica obiceiurile. 

La baluri, în Oradea interbelică, participarea era exclusiv pe bază de invitaţie, iar printre evenimentele mari se numărau balurile Reuniunii Femeilor Române. În 1927, un astfel de eveniment s-a ţinut în sala mare a Halei Comerciale (acum sediul Facultăţii de Medicină), unde a fost prezentă "întreaga elită românească din Oradea", iar doamnele "aproape toate erau îmbrăcate în port naţional", descrie Tribuna. 

oradea interbelica

Orădenii avuţi frecventau cele mai bune restaurante şi cafenele din oraş, între care Lido (foto)

Împreună cu Asociaţia Tinerimii Române, Reuniunea organiza în fiecare duminică ceaiuri dansante în sediul Casei Naţionale de pe actualul corso, unde participarea era contra cost, biletul fiind denumit "taxă de muzică". După model englezesc, ceaiurile începeau la ora 17, dansându-se tango, shimmy şi dublu-boston până seara.

Spectacolele de pe scena teatrului orădean erau un alt prilej pentru ca VIP-urile oraşului să-şi etaleze rochiile făcute la comandă la croitoriile locale, ziarele descriind cu lux de amănunte ţinutele elegante şi parfumurile fine ale "societăţii de mai sus", care urmărea comedii, drame şi operete, însă fără a avea  "educaţia spectacolului".

Între marile concerte ale timpului au fost cele din 1923 şi 1927 ale violonistului George Enescu care umplea sălile cu public de toate etniile. Ziarul Tribuna relata că după fiecare arie interpretată "publicul extaziat izbucnea în aplauze atât de puternice încât ameninţa să prăbuşească sala".

"Muşte umane"

Orădenii înstăriţi  frecventau cele mai bune restaurante şi cafenele din oraş, dar şi cazinoul Tripoul, ziarul Tribuna scriind că "un om cu parale este atras la club fie pentru a-l despuia de parale, fie pentru a-l peria, dacă este vreun om influent".

Viaţa bogătaşilor era privită, însă, cu invidie şi dezamăgire de către marea masă. În 1923, de pildă, ziarul Tribuna critica discrepanţa, arătând că importul produselor de lux destabiliza balanţa comercială. Cei care huzureau erau avertizaţi că îndatorau viitoarele generaţii, riscând să fie blestemaţi pentru că au ales să "treacă prin lume înfăşuraţi în mătăsuri şi blănuri". Publicistul George Bota i-a descris ca veritabile "muşte umane".

Miss România, călătorie în America

 În finala Miss România din 1929, câştigătoare a fost “duduea” Magda Demetrescu din Bucureşti, aleasă de un juriu aflat sub patronajul dr. Alexandru Vaida Voivod, din care au mai făcut parte, printre alţii, istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaş, Liviu Rebreanu, prinţesa Alexandrina Cantacuzino, actriţa Maria Giurgea, sculptorul Frederic Storck, pictorul Jean Steriadi, publicistul Nicolae Batsaria. 

juriu miss romania 1929 foto

Miss România a fost descrisă de Realitatea ilustrată ca o tânără de o frumuseţe rară. “Un păr întunecat ca negrul nopţilor fără lună, doi ochi în care smaragdul mărilor sclipeşte de noate nuanţele culorilor, în care se împăunează natura, o faţă ca petalele de trandafir, o gură ca un potir de floare, care când se deschide în zâmbet de copil răsfăţat, lasă să se strevadă, sub reflexul rubiniu al buzelor, şiragul de mărgăritare al dinţilor mici şi albi. O statură de regină, linii impecabile şi un picior fără cusur”.

miss romania 1929 Magda Demetrescu foto

Din păcate, Magda nu a reuşit să le câştige inimile juraţilor americani pentru marele titlu. Ea a plecat în iunie 1929 în SUA, pentru a reprezenta România la concursul internaţional de frumuseţe de la Galveston, fiind astfel prima participant din România la Miss Universe, unde s-a clasat pe un onorabil loc şase.

Vă recomandăm şi: 

Cum arăta un permis auto în perioada interbelică. Testele de foc ale şoferilor: o probă de viteză pe drumurile publice şi una de frânare

Primul site documentar dedicat Reginei Maria, proiect în premieră în România

Cum s-a născut Mişcarea Legionară. Studenţii antisemiţi şi icoana din puşcărie

Oradea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite