Sfânta care şi-a dăruit toată averea săracilor. Cuvioasa Parascheva de la Iaşi a trăit în pustie şi s-a îngrijit de orfani

Sfânta care şi-a dăruit toată averea săracilor. Cuvioasa Parascheva de la Iaşi a trăit în pustie şi s-a îngrijit de orfani

Sfânta Parascheva s-a născut în Epivat, localitate cunoscută azi cu numele de Selim Paşa. FOTO: Arhivă

Sfânta Parascheva de la Iaşi, sărbătorită în calendarul ortodox astăzi, 14 octombrie, provine dintr-un sat din Tracia. Cuvioasa a vizitat mai multe mănăstiri din Orient după care s-a retras în pustie. Moaştele ei au colindat mai multe ţări, însă de mai bine de 370 de ani se regăsesc la Iaşi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sfânta Parascheva de la Iaşi s-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat (cunoscut azi cu numele de Selim Paşa), la 50 de kilometri de Constantinopol. Povestea sfintei consemnează că Parascheva a fost fiica unei familii cunoscute pentru evlavia pe care o avea faţă de biserică. Fratele său, Eftimie, a urmat viaţa monahală şi, după 30 de ani petrecuţi la mănăstire, a fost numit episcop de Madit.

Sfânta Parascheva şi-a petrecut copilăria în casa părinţilor săi care au învăţat-o deprinderile creştine. Se spune că, la vârsta de 10 ani, auzind citindu-se în timpul unei slujbe Evanghelia după Marcu, copila a decis să-şi împartă hainele săracilor. Cuvioasa a fost impresionată de îndemnul „oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34) şi şi-a împărţit întreaga avere nevoiaşilor, în ciuda nemulţumirii părinţilor.

Povestea Sfintei Parascheva spune că, tânără fiind, a fost cerută în căsăstorie de mai mulţi tineri înstăriţi, însă de fiecare dată a refuzat. Dorinţa cuvioasei era să se retragă în pustie şi astfel a plecat de acasă fără să le spună părinţilor săi. Istoriile arată că tânăra s-a închinat la mănăstiirle din Constantinopol, apoi la locurile sfinte de la Ierusalem, după care s-a retras în pustiul Iordanului. Sfânta Parascheva a dus acolo o viaţă de rugăciune şi post. La vârsta de 25 de ani, cuvioasa a fost îndemnată de un înger să se întoarcă la familia sa, după cum arată scrierile părinţilor.

Atunci sfânta a revenit în Epivat, unde tradiţia spune că a întemeiat un cămin pentru săraci şi orfani şi a avut grijă de biserica Sfinţilor Apostoli. Doi ani mai târziu, cuvioasa a murit şi a fost îngropată la malul mării. Trupul cuvioasei a fost dezgropat după ce aceasta li s-a arătat în vis unor localnici cerându-le să fie aşezată într-un loc de cinste.O altă poveste spune că moaştele bine mirositoare ale cuvioasei au fost descoperite după ce alături de ea a fost îngropat un marinar. Trupul Sfintei Parascheva a fost aşezat în biserica de care a avut grijă. După 200 de ani ele au fost mutate la Târnovo, apoi la Vidin, Kruşevaţ, Belgrad, Cosntantinopol, Iaşi, Bucureşti şi apoi iar la Iaşi.

Prima menţiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la Iaşi apare în „Cartea românească de învăţătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei”, apărută la Iaşi în 1643. Racla cu moaştele sfintei au fost scoase în procesiune prin ţară de două ori. Prima dată în martie 1944, când datorită războiului, cuvioasa a fost mutată la Mănăstirea Sămurcăşeşti de lângă Bucureşti.  A doua oară în vara anului 1947, în timpul secetei. Atunci racla sfintei a colindat mai multe sate din Moldova aducând în urma ei ploaia.

În calendarul ortodox sunt întâlnite patru sfinte care poartă numele de Parascheva. Sfânta Parascheva martirizată în timpul lui Nero, Sfânta Parascheva – Pianiţa, martirizată în timpul lui Diocleţian, Sfânta Parascheva de la Poloţc, fiica cneazului Rogvolod şi Sfânta Parascheva cea Veche, cunoscută şi cu numele de Sfânta Muceniţă Paraschevi.  
 

Citeşte şi:


Rugăciune la Sfânta Parascheva. Mărunţişurile „made in China” nu lipsesc din corturile ridicate la Iaşi lângă moaşte

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: