Zona interzisă din Hunedoara. Tărâmul uitat, împânzit cu ruine siderurgice şi deşeuri periculoase VIDEO

Zona interzisă din Hunedoara. Tărâmul uitat, împânzit cu ruine siderurgice şi deşeuri periculoase VIDEO

Ape conaminate pe ruinele combinatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Ruinele combinatului siderurgic din Hunedoara ocupă mai mult de 100 de hectare, iar unele terenuri au rămas contaminate cu deşeuri periculoase.

Ştiri pe aceeaşi temă

În anii 2000, sute de clădiri şi instalaţii care ocupau aproape 140 de hectare din combinatul siderurgic Hunedoara au fost puse la pământ de firmele de demolări. 

Construcţiile uriaşe, unele cu înălţimi de zeci de metri, au fost prefăcute în munţi de moloz, fierul şi materialele care puteau fi valorificate au fost luate, însă terenul fostei platforme industriale a devenit inutilizabil.

Cum a fost tăiat la fier vechi combinatul „Victoria” Călan. Imagini rare din 2003 cu colosul siderurgic

Problemele ArcelorMittal Hunedoara. Şefii combinatului siderurgic au cerut sprijinul Prefecturii

Cum reuşeşte o văduvă să se bucure de viaţă în ţinutul dezolant al combinatului din Hunedoara FOTO VIDEO

Este împânzit de fundaţii şi piloni de fier-beton care ajung la mari adâncimi, de bucăţi imense de ziduri, pereţi şi acoperişuri sfărâmate ale fostelor secţii uzinale, iar subteranele sale sunt brăzdate de şanţuri, conducte şi tuneluri.

GALERIE FOTO

Doar 20 de hectare de teren din zona vechiului combinat siderurgic al Hunedoarei şi a fostelor Uzine de Fier, cu o istorie de peste 130 de ani, au fost ecologizate până în prezent. Restul teritoriului, intrat în administrarea Eco Sid, o societate aflată în subordinea municipalităţii din Hunedoara, a rămas „în conservare”. 

 

Rămăşiţele combinatului. Video: ADEVĂRUL.

Deşeuri periculoase

În ultimul deceniu, suprafaţa de peste 100 de hectare a fostei platforme siderurgice, despărţită de cartierele Hunedoarei prin râul Cerna a intrat într-o nouă etapă de transformare. Vegetaţia a crescut în voie peste ea, printre ruine au apărut pâlcuri de pădure, iar animelele şi păsările sălbatice şi-au găsit aici un habitat unde sunt deranjate rar de prezenţa oamenilor. În întinderea vastă de ruine au rămas însă câteva locuri care se pot dovedi extrem de periculoase.


Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Sunt terenurile, bazinele şi fundaţiile ocupate sau contaminate cu uleiuri, hidrocarburi şi cu alte substanţe toxice şi inflamabile, care nu au mai fost ecologizate. Câteva dintre „locurile interzise”, aflate în zonele unde au funcţionat Cocseria (Uzina cocso-chimică) a combinatului, Aglomeratorul, funalele şi vechea Oţelărie Siemens – Martin au fost marcate cu panouri prin care autorităţile atrag atenţia asupra prezenţei deşeurilor periculoase.

Au fost delimitate cu benzi de plastic, agăţate de pari înfipţi în pământ, însă acest lucru nu a îndepărtat pericolul din zonă. Terenurile cu deşeuri periculoase sunt încojurate de vegetaţie abundentă, iar în ultimii ani, în timpul unor incendii, din zona acestora s-au ridicat deasupra Hunedoarei nori de fum toxic. Pompierii au intervenit cu greu pentru stingerea incendiilor de vegetaţie de pe vechea platformă industrială, din cauza locurilor inaccesibile în care acestea s-au produs şi a lipsei hidranţilor.

Amendaţi pentru gunoaie

Hunedorenii au contribuit şi ei la denaturarea zonei, aruncând aici tone de gunoaie. În 2018, Garda de Mediu Hunedoara a efectuat mai multe controale pe fosta platformă industrială şi a amendat Eco Sid.

„Obligaţia de a salubriza şi implicit de a menţine starea de salubrizare a terenului, revenea societăţii petente Eco Sid SRL, iar pentru că aceasta nu a respectat această obligaţie a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 30.000 lei. Pentru aceeaşi faptă a fost sancţionată şi societatea Arcellor Mittal Hunedoara. Societatea Eco Sid nu şi-a păzit proprietatea manifestând un dezinteres faţă de persoanele care au pătruns în perimetrul ce-i aparţine şi care abandonează deşeuri în perimetrul respectiv, zona nefiind nici îngrădită nici păzită. Petenta s-a complăcut mai mulţi ani de zile şi nu a luat nicio măsură în vederea salubrizării terenurilor neocupate productiv sau funcţional care ulterior în timp, s-au transformat într-o groapă de gunoi a oraşului”, se arată în întâmpinarea formulată de Garda de Mediu Hunedoara.

Reprezentanţii Primăriei Hunedoara susţin, însă, că au încercat să oprească transformarea vechii platforme industriale într-o uriaşă haldă de gunoi şi, totodată, să prevină izbucnirea altor incendii de vegetaţie.

„În ce priveşte măsurile de prevenire a unor incendii de vegetaţie în zona platformei Ecosid, Primăria municipiului Hunedoara a dispus Poliţiei Locale întocmirea şi respectarea unui plan zilnic de patrulare în zonă, pentru a preîntâmpina astfel de situaţii. Din fericire, în ultimul an şi jumătate, nu s-au mai înregistrat incendii pe platforma Ecosid”, a informat Primăria Hunedoara.

În foarte mare măsură ecologizarea depinde de modul de alocare a fondurilor europene pe următorul exerciţiu financiar, 2021 – 2027. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, municipalitatea intenţionează să întocmească trei proiecte pentru ecologizarea suprafeţei platformei Eco sid.


Ruinele combinatului în 2012. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

„Două proiecte vizează ecologizarea unei suprafeţe totale de aproximativ 100 de hectare. Acestea urmează a fi depuse pentru evaluare şi finanţare prin Programul pentru Tranziţie Justă. Conform primelor estimări făcute, ecologizarea suprafeţei amintite ar costa minimum 80 – 90 de milioane de euro. 

Un al treilea proiect are ca obiectiv transformarea altor 8,7 hectare de pe vechea platformă siderurgică  într-o grădină urbană, tot prin intermediul unui proiect pentru care se intenţionează a se solicita finanţare europeană, de data aceasta prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.  

Grădina urbană ar urma să fie situată aproape de Castelul Corvinilor, astfel încât aceasta să devină un alt obiectiv turistic important al Hunedoarei dar şi o zonă de relaxare şi recreere pentru locuitorii zonei. Primăria aşteaptă publicarea ghidurilor de finanţare şi va depune cele trei proiecte de îndată ce acest lucru va fi posibil”, a informat Primăria Hunedoara.


Combinatul în 1972. Foto: Press Ager

Povestea combinatului din Hunedoara

Uzinele de fier ale Hunedoarei transformate în anii ´50 în combinat siderurgic au o istorie de peste 130 de ani. Au fost înfiinţate în 1884, în acelaşi an în care a fost inaugurată şi, linia de cale ferată Hunedoara – Simeria. 

Industria metalurgică a Hunedoarei s-a dezvoltat continuu în următoarele decenii, beneficiind de bogatele resurse de fier din Ghelari şi Teliuc, de materii prime din Ţinutul Pădurenilor şi de conexiunea cu bazinul carbonifer al Văii Jiului.

La începutul anilor 1970, Hunedoara avea 80.000 de locuitori, iar fiecare familie avea cel puţin un membru care lucra în cadrul combinatului. Complexul siderurgic, cu circa 20.000 de salariaţi era considerat unul dintre cele mai performante centre industriale din ţară, având o producţie de peste 5,5 milioane de tone de oţel. 

Oţelul, laminatele şi celelalte materiale produse în combinat ajungeau în unităţile de producţie ale Ministerului Industriei Metalurgice, în industria constructoare de maşini şi în construcţii, iar circa 13 la sută din produsele siderurgice erau exportate. Combinatul avea contracte de livrări în 35 de ţări, cele mai importante fiind cu R.F. Germania, Franţa, Suedia, Marea Britanie, URSS şi R. S. Cehoslovacia.
Platforma industrială după un deceniu de la marile demolări. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Anii de glorie ai combinatului

În anii ’70, Combinatul siderurgic din Hunedoara avea în componenţă şapte uzine. Uzina 1 Cocsochimică era compusă din secţia de cocsificare, unde erau produşi cărbuni metalurgici, din secţia chimică, secţia de prelucrare a benzenului brut pentru produse de distilerie, secţia de distilerie a gudronului şi secţia de reparaţii.

Uzina 2 Furnale aglomeratoare avea în subordine secţiile de exploatare a calcarului adus din cariera de la Crăciuneşti, secţia de pregătire a materiilor prime, două secţii de aglomerare care prelucrau minereu de fier şi calcar, două secţii de furnale care produceau fontă şi subproduse.

Uzina 3 Oţelării refractare avea în componenţă Oţelăria Martin I, care prelucra fier vechi, fontă şi deşeuri de fier pentru producţia de oţel lingou carbon şi aliat; Oţelăria Martin II; Oţelăria electrică, secţia dolomită şi var şi secţia de pregătire a fierului vechi.

Uzina 4 Laminare avea şapte secţii: secţia laminoare Bluming, care prelucra oţelul pentru a produce semifabricate grele, secţia laminor de semifabricate, care producea ţagle din oţel carbon, secţia laminor 800 mm, secţia laminor 650 mm, secţia laminor profile mijlocii, laminor profile uşoare, laminor de sârmă şi strungăria.

Uzina 5 Siderurgică era compusă din secţia prelucrătoare, turnătorii, secţia de reparaţii siderurgice, cuptoarele industriale, secţia Edil unde era prelucrat materialul lemnos. Uzina 6 de Producţie, transport şi distribuţie avea cinci secţii: de centrale, de alimentarea cu aer-gaz, de alimentarea secţiilor siderurgice cu hidro-oxigen, de alimentări electrice uzinale şi secţia termotehnică.

Uzina 7, de exploatare a transporturilor feroviare, era împărţită în şapte secţii, care ofereau servicii de transport, reparaţii, de întreţinere, precum şi lucrări de amenajare a haldei de zgură. Pe lângă cele şapte uzine, în componenţa combinatului intrau depozitele, sediile administrative şi laboratoarele. Combinatul derula anual peste 4.000 de contracte de furnizare a produselor siderurgice, 13 la sută dintre ele în afara ţării.

De la începutul anilor ’80, semnele declinului economic al zonei au devenit tot mai vizibile în Hunedoara. În anii ’90, a început prăbuşirea combinatului, care a adus disponibilizări masive, demolări ale numeroaselor sale clădiri şi uzine şi jafurile nenumărate asupra patrimoniului său. La mijlocul anilor 2000, la ultimul mare val de disponibilizări, peste 5.000 de oameni au rămas fără serviciu.

Din 2003, Mittal Steel a achiziţionat compania de la statul român, iar din 2006, vechiul colos siderurgic a intrat în patrimoniul ArcelorMittal. Circa 700 de oameni lucrează în combinat, iar din moştenirea lui fac parte peste 110 hectare acoperite de dărâmături, pe lângă alte peste 100 de hectare nefolosite.

Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO Amintirile triste din „Epoca de Aur“. Relicvele comunismului au rămas la loc de cinste în oraşele din Valea Jiului

Mărturii terifiante despre opresiunea din comunism: pastorul închis doi ani în morga închisorii, chiaburul mort în temniţă după ce a înjurat partidul

FOTO Adevărata faţă a Hunedoarei din 1960. Oraşul oţelului a fost copleşit de muncitori, iar mii de oameni locuiau în cartierele de barăci insalubre

Hunedoara în zorii comunismului: „murdăriile aruncate pe străzi stau zile întregi neridicate şi transformă oraşul într-un coşmar urât”

Ruinele combinatului si locul interzis din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 12

Imagini din aceeasi galerie
  • Ruinele combinatului si locul interzis din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 12
  • Ruinele combinatului si locul interzis din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  1
  • Ruinele combinatului si locul interzis din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  2
  • Ruinele combinatului si locul interzis din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  4
  • Ruinele combinatului si locul interzis din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  3
  • Ruinele combinatului si locul interzis din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  5
  • Ruinele combinatului si locul interzis din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  6
  • Ruinele combinatului si locul interzis din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  7
  • Ruinele combinatului si locul interzis din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  8
  • Ruinele combinatului si locul interzis din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  10
  • Ruinele combinatului si locul interzis din Hunedoara. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL.  11
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările