VIDEO Controversele mega-proiectului feroviar aflat în şantier: calea ferată de mare viteză taie ruinele unui oraş antic

VIDEO Controversele mega-proiectului feroviar aflat în şantier: calea ferată de mare viteză taie ruinele unui oraş antic

Şantierul căii ferate de mare viteză la Deva. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Şantierul uriaş al viitoarei magistrale de mare viteză s-a extins până în apropiere de ruinele antice de la Micia, unul dintre cele mai importante monumente istorice din România. Descărcarea arheologică este aşteptată de mai mulţi ani şi ar putea aduce descoperiri importante.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sute de oameni şi utilaje lucrează pe tronosnul celor 41 de kilometri de cale ferată de mare viteză Simeria – Gurasada, aflat în şantier de la începutul acestui an. Investiţia uriaşă în modernizarea infrastructurii feroviare nu este lipsită de controverse. Noua cale ferată pe care trenurile vor circula cu 160 de kilometri pe oră va traversa şi situl arheologic de la Micia, una dintre cele mai importante aşezări antice romane din ţară. În timp ce pe alte sectoare ale şantierului, de la Simeria până la ieşirea din Deva spre Mintia, constructorii au mobilizat numeroase utilaje şi muncitori, iar proiectul a avansat, la Micia încă nu a avut loc descărcarea arheologică.

„Calea ferată şi drumul naţional au tăiat situl în două. Acum extensia CFR va mai muşca din sit. Aşteptăm de trei ani începerea săpăturilor arheologice, care sunt necesare. Acest sit împreună cu întreg limes-ul (n.r. frontiera) Daciei este în procedură de clasare UNESCO, pentru că face parte din marele proiect Frontierele Imperiului Roman. A fost cheia apărării limesului de vest al Daciei”, a declarat dr. Mihaela Simion, de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, coordonatorul şantierului arheologic Micia. Lucrările de descărcare arheologică  din zona Micia vor trebui efectuate pe o lungime de trei kilometri şi o lăţime de cinci metri, potrivit arheologilor. Sunt săpături de salvare care vor scoate aduce descoperiri ştiinţifice preţioase, susţine dr. Mihaela Simion. Deocamdată nu se cunoaşte data la care vor începe lucrările.


Marele proiect de infrastructură


Lucrările au demarat la începutul acestui an, după ce în august 2017, Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A.şi Asocierea FCC - Astaldi – Convensa au semnat contractul în valoare de 2,63 miliarde de lei pentru modernizarea infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe secţiunea Gurasada-Simeria, situată pe Axa prioritară TEN-T 22 (Coridorul Rin-Dunăre, ramura nordică) Nürnberg – Praga – Viena – Budapesta – Curtici – Simeria – 

Foto

Braşov –Bucureşti - Constanţa. Contractul prevede modernizarea a 41 de kilometric de infrastructură şi suprastructură feroviară pentru circulaţia trenurilor de călători cu viteza maximă de 160 km/h, lucrări de terasamente şi consolidări pe întreaga distanţă, construirea a 17 poduri (dintre care trei peste râul Mureş), 27 de podeţe, 4 pasaje superioare, 3 pasaje inferioare, lucrări civile în 9 staţii de cale ferată (inclusiv halte comerciale/puncte de oprire), lucrări de electrificare şi energoalimentare precum şi lucrări de implementare a sistemului de siguranţă a traficului ERTMS (ETCS nivel 2+GSM-R). Sursa de finanţare este asigurată din fonduri nerambursabile obţinute prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi de la bugetul de stat, iar termenul de execuţie este de trei ani, la care se adaugă perioada de garanţie de 2 ani. Pe noua magistrală de cale ferată, viteza de circulaţie a trenurilor va ajunge la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă.


Micia, oraşul antic de la frontierele Daciei Romane

Micia, un monument istoric de categoria A, ocupă o suprafaţă de peste şapte hectare, însă este cu greu găsit de turişti. Se află în preajma Drumului Naţional 7, dar nu există indicatoare spre el, iar lipsa de interes a autorităţilor faţă de locul istoric a făcut ca treptat, majoritatea monumentelor sale să fie ascunse de vegetaţie. În Antichitate, aşezarea numită pagus Miciensis, aflată la graniţele de vest ale provinciei Daciei Romane, se întindea pe 25 de hectare, era locuită de circa 5.000 de oameni potrivit arheologilor, şi cuprindea locuinţe, temple, un castru în care erau cantonaţi cel puţin 500 de soldaţi şi terme. În Micia exista chiar şi un templu al maurilor, războinici aduşi de romani din nordul Africii. Comuna a fost conectată la unul dintre principalele drumuri romane care au străbătut teritoriul Transilvaniei, iar castrul său avea rol de apărare a graniţelor de vest a Daciei romane şi de a asigura paza minelor de aur şi argint din Munţii Apuseni. Micia a fost locuită între secolele II – IV, aşezarea fiind distrusă în cea mai mare parte încă din Antichitate, în urma războaielor. În Micia au fost găsite urme de locuire şi din perioada marilor migraţii.

Podoabele Miciei, în colecţii personale

În Evul mediu timpuriu, ruinele Miciei au fost folosite de localnici ca materiale de construcţii. Blocurile de piatră roşiatică, de andezit, au fost extrase din clădirile devastate şi reutilizate în componenţa zidurilor unor biserici, castele sau pavaje. Frumuseţea unor monumente din Micia a atras şi atenţia principilor transilvăneni.

Distrugerile ruinelor de la Micia au continuat şi în secolul XIX, când blocuri de piatră din zidurile ei au fost extrase de localnici pentru a fi folosite la repararea şoselei din Brănişca, devastată de apele Mureşului. În anul 1869 a demarat construcţia căii ferate Deva – Arad, care traversa ruinele orăşelului antic, afectând o parte a vestigiilor acestuia. Alte terenuri ale aşezării romane au lăsat locul Termocentralei de la Mintia, construită în anii 1960, în timp ce râul Mureş, căruia i-a fost deviat cursul în 1967, a scufundat o parte dintre ruinele Miciei.

Ruinele romane ale Miciei au fost cercetate sistematic începând din secolul XIX, cu sprijinul Societăţii de Istorie şi Arheologie a judeţului Hunedoara, cea care a contribuit la înfiinţarea muzeului din Deva. De la sfârşitul secolului trecut şi până în prezent, un număr impresionant de obiecte antice au fost preluate din Micia şi predate muzeului din Deva. Printre artefactele descoperite la Micia sunt circa 250 de inscripţii si monumente sculpturale, din piatră, unelte si obiecte de uz gospodăresc, un tezaur cu peste 2.000 de denari imperiali din argint, piese figurate din bronz, unica trusă medicală completă identificată până în prezent în Dacia romană, podoabe şi obiectele vestimentare, stele funerare din piatră cu imaginile celor trecuţi în veşnicie, statuile unor zeităţi ca Jupiter sau Diana sau capul Medusei Gorgona. Multe dintre acestea sunt prezentate într-o expoziţie spectaculoasă, în Lapidariumul Palatului „Magna Curia“ din Deva.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Dezastrul de la Micia. Ce soartă a avut locul istoric de pe malul Mureşului,  cu terme şi amfiteatru pentru gladiatori

Micia, misteriosul oraş de andezit al romanilor abandonat de români. Zidurile care pe vremuri aveau rol de apărare sunt acum doar ruine cucerite de bălării

VIDEO Cel mai spectaculos tunel al căii ferate de mare viteză. Are 800 de metri iar trenurile îl vor străbate cu 160 km/h

 

 

citeste totul despre: