VIDEO Dezastrul de la Micia. Ce soartă a avut locul istoric de pe malul Mureşului, cu terme şi amfiteatru pentru gladiatori
0
Aflate la mai puţin de 10 kilometri de municipiul Deva, pe malul Mureşului, ruinele aşezăirii antice Micia oferă o privelişte dezolantă. Situl istoric păstrează vestigii preţioase, însă a rămas neglijat de autorităţi.
Ultimul kilometru al drumului spre Micia, o fostă aşezare romană de pe malul Mureşului, traversează terenuri agricole din care plugurile scot la iveală nenumărate cioburi şi rămăşiţe ale cărămizilor folosite la construcţiile antice.
Drumul de pământ trece de-a lungul magistralei de ferate Deva – Arad, pe lângă turnurile de răcire ale Termocentralei de la Mintia, ocolind câteva construcţii industriale. De pe marginea lui, urmele unor poteci se strecoară printre culturile de lucernă şi porumb până în vecinătatea amfiteatrului roman, primul punct de atracţie al Miciei şi cel mai accesibil. Restul construcţiilor antice au rămas acoperite de buruieni şi tufăriş, astfel încât vizitatorii pot cu greu să îşi dea seama ce rol au avut.
Povestea Miciei
Micia, un monument istoric de categoria A, ocupă o suprafaţă de peste şapte hectare, însă este cu greu găsit de turişti. Se află în preajma Drumului Naţional 7, dar nu există indicatoare spre el, iar lipsa de interes a autorităţilor faţă de locul istoric a făcut ca treptat, majoritatea monumentelor sale să fie ascunse de vegetaţie. În Antichitate, aşezarea numită pagus Miciensis se întindea pe 25 de hectare, era locuită de circa 5.000 de oameni potrivit arheologilor, şi cuprindea locuinţe, temple, un castru în care erau cantonaţi cel puţin 500 de soldaţi şi terme.
Nucleul civil al aşezării de la Micia era reprezentat de cetăţenii capitalei de la Sarmizegetusa, care au fost împroprietăriţi cu loturi de pământ la fondarea coloniei. În Micia exista chiar şi un templu al maurilor, războinici aduşi de romani din nordul Africii. Comuna a fost conectată la unul dintre principalele drumuri romane care au străbătut teritoriul Transilvaniei, iar castrul său avea rol de apărare a graniţelor de vest a Daciei romane şi de a asigura paza minelor de aur şi argint din Munţii Apuseni.
Printre artefactele descoperite la Micia sunt circa 250 de inscripţii si monumente sculpturale, un tezaur cu peste 2.000 de denari imperiali din argint, piese figurate din bronz, unica trusă medicală completă identificată până în prezent în Dacia romană, podoabe şi obiectele vestimentare, stele funerare din piatră, statuile unor zeităţi ca Jupiter sau Diana sau capul Medusei Gorgona, cele mai multe putând fi văzute la muzeul din Deva.
Soarta tristă a sitului istoric
Micia a fost locuită între secolele II – IV, aşezarea fiind distrusă în cea mai mare parte încă din Antichitate, în urma războaielor. Distrugerile ruinelor de la Micia au continuat şi în secolul XIX, când blocuri de piatră din zidurile ei au fost extrase de localnici pentru a fi folosite la repararea şoselei din Brănişca, devastată de apele Mureşului. În anul 1869 a demarat construcţia căii ferate Deva – Arad, care traversa ruinele orăşelului antic, afectând o parte a vestigiilor acestuia. Alte terenuri ale aşezării romane au lăsat locul Termocentralei de la Mintia, construită în anii 1960, în timp ce râul Mureş, căruia i-a fost deviat cursul în 1967, a scufundat o parte dintre ruinele Miciei. Din 2014, Consiliul Judeţean Hunedoara a făcut demersuri pentru a prelua în administrare aşezarea antică, de la Ministerul Culturii. Iniţiativa nu a avut finalitate.
Vă recomandă să citiţi şi:
Furia naturii a lăsat urme adânci peste cele mai vizitate locuri istorice din Hunedoara. Monumentele-emblemă s-au degradat continuu în ultimii ani, fără ca autorităţile să ia măsuri pentru conservarea sau reabilitarea lor. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au avut cel mai mult de suferit.
FBI şi Interpol caută 11 brăţări dacice din aur, furate din zona Sarmizegetusa Regia
Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au informat că 11 brăţări spiralice din aur, provenite din zona Sarmizegetusei Regia, sunt căutate de autorităţi cu ajutorul FBI şi Interpol.
Sarmizegetusa Regia şi lacurile glaciare din Masivul Retezat se află printre cele mai tainice locuri care împodobesc ţinutul Hunedoarei. Au devenit atracţii pentru turiştii din întreaga lume. Sunt înconjurate de o aură misterioasă, care ascunde secrete vechi, pe care oamenii au încercat să le desluşească prin nenumărate legende şi poveşti.
Cele mai preţioase comori arheologice descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Orăştiei sunt o serie de scuturi antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera.
Se încarcă comentariile...
