VIDEO Certej, blestemul aurului. Satul catastrofei cu 89 de morţi unde oamenii sunt învrăjbiţi de proiectul minier

Certej, satul căzut sub blestemul aurului

Deschiderea noilor mine de aur şi argint de la Certej a fost blocată definitiv în justiţie. În ultimii ani, proiectul de două miliarde de euro i-a învrăjbit pe localnicii din zona minieră unde a avut loc cea mai mare catastrofă ascunsă de regimul comunist.

Cei mai mulţi dintre oamenii din Certeju de Sus, o localitate minieră aflată la 20 de kilometri de municipiul Deva, au trăit de pe urma exploatărilor de aur şi argint din zonă, închise la mijlocul anilor 2000.

GALERIE FOTO

Noul proiect propus de peste un deceniu în zonă, de societatea Deva Gold SA, deţinută de compania canadiană Eldorado Gold, le-a stârnit însă numeroase controverse. De câteva zile, soarta investiţiei a fost pecetluită, cel puţin pentru următorii ani, printr-o decizie a instanţei.

În 26 septembrie 2019, Curtea de Apel Cluj – Napoca a blocat, printr-o sentinţă definitivă, proiectul „Exploatarea minereurilor auro-argintifere din Perimetrul Certej”, din care urmau să fie exploatate în următorii 16 ani în jur 63,5 tone de aur şi alte 375 de tone de argint, valoarea zăcământului fiind estimată la aproape două miliarde de euro.

Magistraţii au anulat atât Planul Urbanistic Zonal emis în 2010 de Consiliul Local al comunei Certeju de Sus, cât şi Avizul de mediu emis în 2010 de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timiş (ARPM Timiş), ca urmare a unei proceduri care a durat aproximativ trei ani.

 

„Decizia invalidează toate actele obţinute de Deva Gold din 2010 până în prezent în baza acestui PUZ: de la acordul de mediu, la autorizaţii de construire. Practic, proiectul dezastruos pentru mediu este blocat pe termen indefinit”, declara Roxana Pencea Brădăţan, reprezentant al reţelei Mining Watch România, o organizaţie internaţională care montorizează proiectele miniere.

Sătenii învrăjbiţi de proiectul minier
Unii dintre localnicii din Certeju de Sus au privit cu resemnare blocajul în care a ajuns proiectul minier, pentru că sperau că va aduce locuri de muncă şi prosperitate aşezării din Munţii Metaliferi. Alţii, în schimb, au susţinut că proiectul oricum nu le-ar fi adus beneficii. „Străinii vor lua aurul şi vor pleca, iar noi vom rămâne cu cianura şi cu poluarea”, spune Ionuţ, unul dintre foştii mineri. Mulţi dintre vârstnicii Certejului, foşti mineri care au prins vremurile bune ale exploatării miniere când aci lucrau peste 5.000 de oameni, s-au plâns de soarta mineritului şi au relatat că mina nu trebuia închisă în 2006. „Ne-am ales cu  ruinele de pe urma ei, deşi stăm pe un munte de aur. Exploatarea mai putea funcţiona ani buni şi chiar dacă i s-a pus capac atunci, în anii 2000, clădirile trebuiau păstrate ca muzeu, că nu se ştie când se poate iar deschide. Eu am lucrat 23 de ani în ea, aş mai vrea să o văd deschisă. Alţii, însă, se plâng din cauza iazurilor de decantare, cu reziduuri periculoase”, spune Vasile Prună, un fost miner, ieşit la pensie în 1995.

„Să-mi dea o maşină de bani nu aş mai lucra în subteran. Era periculos, erau gaze, umezeală, praf siliconic Totuşi, au rămas filoane mari de aur neatinse. După ce s-a închis, tinerii au început să plece, nu au mai fost locuri de muncă, iar Certejul a decăzut”, spune Victor, un alt fost miner.  

„Nu mai este nimic, nu mai e un loc de muncă să aibă tinerii unde să se angajeze. Tineretul tot a plecat peste hotare. Avem doi nepoţi, plecaţi în Germania. Nu mai vin acasă până-i lumea. Pentru ce să vină?”, se întreabă Creştina Bugnariu (79 de ani).

În 2006, când Coranda, ultima mină rămasă în funcţiune până atunci, şi-a încetat activitatea, câteva sute de mineri au fost nevoiţi să plece în şomaj. Din vechea exploatare auriferă au rămas clădirile ruinate, câteva terenuri şi construcţii rar folosite, un punct muzeistic, un fost iaz de decantare şi ruinele de la fosta intrare în mină pe ale cărei porţi a fost pus lacătul. În anii următori a demarat proiectul minier, este propus de Eldorado Gold (ELD), companie canadiană de aur low cost ce intenţionează să deschidă prima mină de suprafaţă cu cianuri din România. Zăcământul de la Certej este deţinut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80% din acţiuni) şi compania de stat Minvest Deva (20%). Proiectul minier de la Certej a fost contestat de mai multe organizaţii de mediu, care au reclamat faptul că exploatarea de metale preţioase de la Certej va duce la dispariţia a 165 de hectare de pădure, va folosi cianuri şi va duce la înfiinţarea unor iazuri de decantare periculoase, ce ar fi amplasate în imediata vecinătate a satelor Hondol, Bocşa Mică şi Certej.

Catastrofa de la Certej
În dimineaţa de 30 octombrie 1971, iazul de decantare al minei Certej, la marginea căreia fuseseră construite mai multe blocuri de locuinţe s-a prăvălit peste cartierul muncitoresc, în urma ruperii barajului. Peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul în calea lor, în numai un sfert de oră. Valul de mâl toxic a acoperit şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti şi peste 20 de gospodării şi a lăsat în urmă 89 de morţi, potrivit datelor oficiale, cei mai mulţi fiind copii. Multe dintre cadavre, cu hainele arse şi feţele tumefiate, nu au mai putut fi identificate. Cel puţin 76 de persoane au fost rănite.

Comisia de cercetare tehnică a tragediei de la Certej a constatat că o posibilă cauză a prăbuşirii haldei a fost pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una din laturi.Între timp, autorităţile comuniste au făcut tot posibilul ca tragedia de la Certej să fie ţinută sub tăcere.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Imaginile apocaliptice ale catastrofei din Certej, soldată cu 89 de morţi: cadavrele sfărâmate şi târâte în avalanşa sterilului toxic abia au fost identificate

Goana după aur, combătută de ONG-işti. Ecologiştii cer ministrului Mediului reevaluarea impactului de mediu pentru mina de la Certej

Catastrofa de la Certej, cu 89 de morţi, în notele secrete: ultimele cadavre au fost scoase din mâlul de steril după opt zile

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: