Top 10 staţiuni termale din România faimoase în lume. Locurile căutate pentru aerul pur şi apele vindecătoare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lacul Ursu. ADEVĂRUL
Lacul Ursu. ADEVĂRUL

O mulţime de staţiuni termale s-au înfiinţat de-a lungul timpului în jurul izvoarelor cu proprietăţi vindecătoare din România, iar faima unora dintre acestea a depăşit frontierele ţării.

Deşi nu s-a aflat vreodată în topul destinaţiilor turistice din Europa, România se poate mândri cu numeroase staţiuni cu ape termale şi izvoare minerale. Iată câteva dintre cele mai populare:

Techirghiol – nămolul vindecător
Lacul Techirghiol, din vecinătatea oraşului Constanţa, este cel mai mare lac salin din România, însă este mai cunoscut pentru proprietăţile terapeutice ale nămolului său. O legendă a lacului de la Marea Neagră vorbeşte despre turcul Tekir Efendi, care se vindecase de bolile bătrâneţii după ce căzuse cu murgul său în nămolul lacului. Aflând puterea miraculoasă a acestuia, bătrânul a hotărât să îşi ridice o colibă pe mal şi să trăiască acolo pentru tot restul vieţii. Cu timpul, tot mai mulţi oameni au aflat despre nămolul din baltă care tămăduia durerile de oase şi au început să vină la lacul lui Techir.

Băile Herculane - cea mai veche staţiune
Aflată în apropiere de Dunăre, Băile Herculane este cea mai veche staţiune balneară de pe teritoriul României. A fost fondată la începutul secolului al II-lea, în vremea împăratului Traian şi este căutată pentru izvoarele sale termale sulfuroase, iodate, bromurate şi termominerale cu o temperatură de până la 53 de grade. Băile Herculane s-au dezvoltat ca staţiune în secolul al XIX-lea, iar din anii ’70 aici au fost construite marile complexuri hoteliere: Afrodita, Diana, Hercules, Roman, Minerva şi Grota Haiducilor.

statiune herculane

Staţiunea Sovata şi Lacul Ursu
Sovata a fost cunoscută ca loc de tratament încă de la sfârşitul secolului al XVI-lea, iar lacurile sale sărate au intrat în circuitul turistic la sfârşitul secolului al XIX-lea, când Sovata a fost atestată ca staţiune balneară. Staţiunea este considerată unică în Europa, datorită lacului salin Ursu, renumit prin efectele balneoclimaterice. Lacul Ursu a fost declarat monument al naturii. El s-a format odată cu prăbuşirea unei exploatări de sare, umplută ulterior cu apa păraielor ce coboară de pe versanţii din apropiere. În jurul său se găsesc şi alte lacuri saline şi izvoare termale, considerate benefice pentru tratarea a numeroase afecţiuni.

sovata

Vatra Dornei
Vatra Dornei se numără printre cele mai căutate localităţi turistice din nordul Românieii. Staţiunea termală înconjurată de munţi este atractivă şi pentru mănăstirile bucovinene Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa şi Putna. Băile sale au fost naţionalizate la sfârşitul anilor ’40, iar în deceniul următor regimul comunist a început o campanie de refacere şi modernizare a acestora.

Călimăneşti – Căciulata
Aflate pe Valea Oltului, nu departe de Mănăstirea Cozia, Băile Călimăneşti – Căciulata au devenit cunoscute ca staţiune la sfârştul secolului al XIX-lea, iar oaspeţii lor sunt atraşi de apele minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, cu efecte terapeutice. În anul 1873 apele minerale de la Călimăneşti – Căciulata au fost medaliate la Expoziţia de la Viena, iar în 1893 au primt medalia de aur la Expoziţia Internaţională de produse alimentare şi ape minerale de la Bruxelles.

Băile Tuşnad şi Lacul Sfânta Ana
Aflate în Defleul Oltului, în apropiete de Lacul Sfânta Ana - singurul lac vulcanic din România, Băile termale de la Tuşnad au devenit o atracţe turistică importantă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Staţiunea este înconjurată de păduri de brazi şi foioase şi este faimoasă nu doar prin apele sale minerale, dar şi prin aerul deosebit de curat, foarte bogat în ioni negativi. Lacul Sfânta Ana s-a format pe fundul craterului unui vulcan stins din Masivul Puciosu, la altutudinea de 946 de metri şi nu are izvoare. Potrivit legendelor locale, lacul Sfânta Ana era frecventat de tinerii aflaţi în căutarea perechii. De asemenea, la capela din vecinătatea sa veneau în pelerinaj femeile care îşi doreau să aibă copii.

Băile de Tuşnad

Băile Felix – destinaţie turistică de iarnă
Băile Felix sunt atractive, inclusiv iarna, prin temperatura ridicată a apelor termale, care ajunge până la 50 de grade Celsius. Izvoarele dn vecinătatea oraşului Oradea sunt bogate în oligominerale hipertermale, bicarbonate, calcice, silicioase şi suflate.

statiunea baile felix foto shutterstock

Băile Govora
Cu mai mult de un secol în urmă Govora era considerat unul dntre locurile cu cel mai curat aer din Europa, iar oamenii veneau aici să îşi trateze afecţiuni respiratorii, boli de piele şi reumatism. Primele descrieri ample ale izvoarelor de la Govora datează din 1881 când aici au fost descoperite ape cu miros de păcură şi petrol care împânzeau văile sale. Băile Govora reprezintă una dintre cele mai bogate staţiuni balneare în ape iodurate şi bromurate din Europa.

Borsec – perla Carpaţilor
Oraşul Borsec din judeţul Harghita a fost numit „perla Carpaţilor”, datorită izvoarelor sale minerale, premiate la târgurile internaţionale încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Oraşul cu doar 2.500 de locuitori a devenit staţiune balneo-climaterică în anul 1953 şi a fost considerată mult timp drept staţiunea cea mai importantă din Transilvania.

Geoagiu Băi - termeleantice din ţinutul aurului
Apele termale de la Geoagiu au fost cunoscute încă din vremea dacilor şi a romanilor. În vechea aşezare au funcţionat în urmă cu două milenii „Thermae Germisara“ sau „Germisara cum thermis“, potrivit denumirii latine, iar arheologii au descoperit aici rămăşiţele unei aşezări prospere în Antichitate, apropiate minelor de aur din Transilvania. În Geoagiu, locul ruinelor castrului roman ce apăra drumurile dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi oraşele Micia şi Apulum, la începutul secolului trecut a fost înfiinţată o staţiune cu rol curativ şi de relaxare, care s-a dezvoltat în deceniile de comunism.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite