VIDEO Tainele bisericii Densuş, clădită din ruinele Sarmizegetusei: „În puterea nopţii, plângerile de pe mormântul nefericitei Zafira deşteptau vecinătatea”

VIDEO Tainele bisericii Densuş, clădită din ruinele Sarmizegetusei: „În puterea nopţii, plângerile de pe mormântul nefericitei Zafira deşteptau vecinătatea”

Biserica Densuş este unul dintre cele mai frumoase monumente din ţară. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

O mulţime de poveşti circulă pe seama bisericii din Densuş, una dintre cele mai misterioase aşezări din Ţara Haţegului. Este veche de peste şapte secole şi a fost clădită pe locul unui templu dacic. Sub temelia ei se spune că se află mormântul generalului roman Longinus, capturat de regele Decebal, iar o încăpere secretă din turla ei a adăpostit vreme îndelungată o tânără fecioară, sfâşiată de durere.

Ştiri pe aceeaşi temă

În faţa bisericii din Densuş, multe dintre legendele ei devin credibile. Locul de poveste din Ţara Haţegului, considerat o destinaţie ideală pentru cei care vor să îşi petreacă Seara Învierii într-o aşezare pitorească şi misterioasă, ascunde nenumărate secrete.

O poveste veche, redată de istoricul Aron Densuşianu după ce a fost auzită în urmă cu un secol şi jumătate de la localnici, vorbeşte despre tânăra Zafira, fecioara care a stat ascunsă luni în şir într-un loc secret din turla bisericii, iar într-o duminică, după slujbă, s-a aruncat de pe acoperiş, punându-şi capăt vieţii. Zafira se îndrăgostise de un tânăr sărac din satul vecin, însă părinţii fetei nu au fost de acord cu iubirea dintre cei doi. Tânăra crezuse că tatăl ei, care îi prinsese împreună pe cei doi îndrăgostiţi în grădina bisericii, l-a ucis în bătaie pe iubitul ei şi atunci a decis să dispară în locul secret.

S-a aruncat de pe acoperiş

„Era toamnă. Zafira şedea ziua în peşteră, noaptea cobora în jos şi din prunii, merii şi perii de pe lângă biserică aduna poame, ca să-i fie pe ziua următoare. Într-o duminică ieşind oamenii din biserică, se opresc toţi dinaintea ei pentru a se mai consulta, după datină, despre afaceri ale satului. Mai în urmă se adresează Stoica, tatăl Zafirei, către mulţime zicând că acela care va şti ceva de fata lui, şi îi va spune unde este, sau va găsi-o cineva, la acela îi dă doi boi şi tot odată declară în auzul tuturor că el va lăsa fetei sale toate libertatea de a-şi alege de bărbat pe cine va voi. Zafira, care trăgea cu urechea de asupra bisericii, din peşteră, la cele ce se vorbeau, auzi şi aceste cuvinte ale tatălui său şi ieşind ca fulgerul din peşteră pe marginea bisericii şi strigând din răsputeri; „Neîndurate, pe cel ce l-am iubit l-ai omorât, voi acum să mor şi eu! S-a aruncat jos şi a fost moartă. Unde a căzut s-a şi înmormântat. Mormântul ei acoperit cu piatră de marmură tăiată în forma unui coşciug, există până astăzi bine conservat, numai crucea s-a sfărâmat încâtva. Amantul s-a restaurat din cruda bătaie şi adeseori, zice tradiţiunea, plângerile lui pe mormântul nefericitei Zafira, în puterea nopţii deşteptau vecinătatea”, relata Aron Densuşianu, în volumul Suveniri şi impresiuni de călătorie, publicat în Familia, în 1866.


Un alt mister al bisericii Densuş este legenda mormântului generalului roman Longinus, cel care s-a remarcat în războaiele sângeroase dintre daci şi romani. Capturat de regele Decebal, Longinus urma să fie folosit ca monedă de schimb. „Atunci Decebal chemă la dânsul pe Longinus, comandantul unei legiuni, a cărui dârzenie o simţise în luptele purtate cu el şi, după ce-l convinse să vină, cu gând să-l facă să i se supună, îl prinse şi-l întrebă de faţă cu alţii despre planurile lui Traian. Pentru că Longinus nu voia să mărturisească nimic, îl ţinu sub pază, dar nelegat. Decebal trimise apoi un sol la Traian şi ceru acestuia - în schimbul eliberării lui Longinus - să-i cedeze ţara pînă la Istru şi să-i plătească banii care i-a cheltuit cu războiul”, informa Dio Cassius, autorul Istoriei Romanilor.

Eroul roman, capturat de Decebal

Longinus s-a sinucis eroic, susţineau istoricii Antichităţii, iar potrivit unor legende mormântul său a devenit templul pe ruinele căruia în secolele următoare a fost ridicată Biserica Densuş din Ţara Haţegului. Scena în care Longinus apare în prim-plan s-a petrecut în jurul anului 102, după terminarea primului război daco-roman. „Decebal înfuriat spânzură cadavrul lui Longin afară pe murii Sarmizegetusei în faţa romanilor, care pătrunseseră învingători până sub murii cetăţii. Romanii văzând această batjocură se tulburară şi prin furie cuprind cetatea cu asalt şi după cuprinderea cetăţii, luând cadavrul lui Longin, l-au înmormântat, unde se află acum biserica – situs est ad Densus - şi în onoare i-au ridicat mai târziu acest monument, în care apoi au început a sacrifica şi în onoarea lui Marte, de unde s-a numit şi fanum Mavortis”, scria Aron Densuşianu.

Nu sunt singurele legende ale bisericii din Densuş, afirmă preotul Alexandru Gherghel, cel care slujeşte în biserica de piatră. „Despre unele dintre ele este mai bine să nu fie cunoscute oamenilor”, crede preotul, care îi invită pe credincioşi să îi treacă pragul, în Seara Învierii.

Preotul spune că deşi a fost atestată în urmă cu şapte secole, biserica este mult mai veche. În zidurile ei au ajuns blocurile de calcar din fostul oraş daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pietre funerare şi coloane. Cu timpul unele au fost distruse, la fel cum s-a întâmplat cu picturile bizantine, vandalizate în trecut de cotropitorii turci, care le-au scos ochii sfinţilor pictaţi. Biserica de piatră păstrează icoane stranii, care îl înfăţişează pe Mântuitor în costum popular românesc şi pe apostolul Toma în timpul schingiuirii sale. În ultimii peste 700 de ani, în Densuş au fost ţinute aproape neîntrerupt slujbe, mai spune Alexandru Gherghel.

Istoria bisericii

Biserica ortodoxă din Densuş e situată la zece kilometri de Haţeg, în apropierea şoselei Haţeg - Caransebeş. A fost ridicată pe un deal, la poalele Retezatului şi este înconjurată de livezi şi de un cimitir vechi, în care mormintele sătenilor şi ale preoţilor care au slujit aici sunt învecinate cu pietre funerare antice.

Biserica ortodoxă română din Densuş poartă hramul Sfântului Proroc Ieremia (1 mai) şi al Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie). Prima atestare documentară a bisericii a fost la 2 iunie 1360, cu ocazia unui „scaun de judecată“ al românilor din Ţara Haţegului. Cei mai mulţi istorici o plasează ca fiind ridicată în secolul al XIII-lea, în timp ce alţi oameni de ştiinţă susţin că ar fi fost construită în secolele X-XI. Biserica a fost restaurată în anii 2003 şi 2005, prin contribuţia Ambasadei Statelor Unite ale Americii şi a Ministerului Culturii. Din anul 1991, ea a fost propusă pentru a face parte din patrimoniul UNESCO.


Vă recomandăm şi:

Longinus, eroul roman care s-a sinucis pentru a nu-şi trăda imperiul. Povestea generalului luat prizonier de Decebal

Unul dintre episoadele cele mai emoţionante din timpul războaielor daco-romane s-a petrecut, potrivit legendei, în vecinătatea aşezări de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Autorii antici au relatat moartea generalului roman Longinus, capturat de regele Decebal prin vicleşug, pentru a fi folosit ca monedă de schimb pentru recuperarea teritoriilor pierdute de daci. Legenda spune că mormântul său a fost locul actualei biserici de la Densuş.

Povestea Zafirei, domniţa care s-a aruncat din turnul ei, sfâşiată de iubire. Legenda ascunsă a Bisericii Densuş, una dintre cele mai misterioase din ţară

Veche de peste şapte secole, Biserica Densuş este unul dintre cele mai misterioase şi impresionante monumente istorice din România. Istoricii susţin că a fost ridicată pe ruinele unui templu roman, din pietre aduse din Sarmizegetusa, iar Aron Densuşianu, cel care o descrisese în urmă cu un secol şi jumătate, povestea o legendă fascinantă: din turnul ei s-a aruncat Zafira, o domniţă sfârşită de dorul iubitului ei.

Cetatea Devei, fortul necucerit al Transilvaniei. Zece lucruri mai puţin ştiute despre fortăreaţa ridicată pe un con vulcanic

Timp de mai multe secole, Cetatea Devei a fost una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit.

 

Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 1
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 2
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 3
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 5
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 6
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 7
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 8
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 9
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 10
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 11
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 12
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 13
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 14
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 16
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.17
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 18
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 19
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 20
  • Biserica Densuș. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL 21
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările