Staţiunea clădită în inima Retezatului, pe ruinele unei colonii miniere. Aici au fost săpate uriaşele tuneluri din munţi VIDEO

Staţiunea clădită în inima Retezatului, pe ruinele unei colonii miniere. Aici au fost săpate uriaşele tuneluri din munţi VIDEO

Râuşor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Singura staţiune de schi din masivul Retezat a fost înfiinţată la Râuşor, în inima munţilor Hunedoarei, însă a ajuns într-o situaţie complicată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Primele ninsori din această iarnă au aşternut un strat consistent de zăpadă în zona alpină a Retezatului, iar cabanierii din staţiunea Râuşor se pregătesc pentru deschiderea sezonului turistic, anunţată pentru sfârşitul acestei săptămâni.

Cele mai prietenoase locuri din Retezat. Cabanele şi refugiile din inima munţilor unde turiştii găsesc adăpost

Dezastru evitat în ultima clipă în Parcul Naţional Retezat. Ce au lăsat oamenii într-un refugiu montan

O pârtie de schi amenajată în anii ´80 poate fi folosită în mica staţiune de la poalele vârfului Retezat. În ultimii ani autorităţile locale şi cabanierii au făcut demersuri pentru prelungirea vechii pârtii, înspre zonele protejate din masiv, însă nu au primit deocamdată avizele necesare de la Consiliul ştiinţific al Parcului Naţional Retezat - spune Flavius Dilertea, primarul comunei Râu de Mori.

Coloniile de la barajul Retezat. Ce soartă neaşteptată au avut „oraşele din munţi” ale muncitorilor VIDEO

Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO

Cum au apărut lacurile glaciare din Retezat: „Nicăieri nu sunt mai grandioase amprentele glaciaţiunilor”

Râuşor se află în Zona de Dezvoltare Durabilă a parcului naţional, întinsă pe 68 de hectare, suprafaţă în care există deja investiţii în infrastructură specifică pentru turism, respectiv cabane şi pensiuni, pârtii de schi şi alte amenajări. Alături de Râuşor, care ocupă cea mai mare suprafaţă din Zona de Dezvoltare Durabilă a Retezatului, doar Pietrele şi Gura Zlata mai fac parte din aceeaşi categorie. 

 


Râuşor. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

 

„Aceste zone sunt declarate prin Planul Urbanistic General ca zone de intravilan, în care sunt permise menţinerea sau dezvoltarea infrastructurii turistice, cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru arii protejate, astfel încât să se limiteze impacturile negative asupra celorlalte zone”, se arată în proiectul planului de management al Parcului Naţional Retezat.


Râuşor Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL

Deasupra staţiunii, se află „zona tampon”, de conservare durabilă, continuată apoi de zonele de protecţie integrală – unde prioritară este menţinerea proceselor naturale - şi strictă (rezervaţia ştiinţifică Gemenele) – unde intervenţiile umane sunt interzise. Staţiunea nu se poate extinde în acest condiţii, însă în interiorul ei se poate construi. Iar numărul cabanelor şi pensiunilor a crescut în ultimii ani, ajungând la aproape 100.

Pârtiile nu sunt cea mai mare problemă a staţiunii. Localnicii aşteaptă finalizarea lucrărilor la reţeaua de reţeaua de apă şi canalizare şi reabilitarea drumului judeţean (686) spre zona de agrement. De asemenea, reţeaua de energie electrică este subdimensionată, astfel că penele de curent au loc frecvent în Râuşor.

Staţiunea ridicată pe ruinele unei colonii muncitoreşti

Mica staţiune de la poalele vârfului Retezat are o poveste aparte, fiind singura în care a fost amenajată o pârtie de schi de pe teritoriul parcului naţional. Până la mijlocul anilor ´70, pădurile ocupau complet locul de pe valea Râuşorului, aflat în inima munţilor Retezat. 

De-a lungul timpului, pe crestele înguste care mărginesc defileurile Retezatului oamenii nu şi-au putut clădi aşezări şi drumuri, nu au putut urca cu animalele, iar pădurile au fost lăsate să le ocupe în voie. Satele s-au întins doar până la intrarea în munţi, pe văile râurilor. 

În cazul Râuşorului, cea mai apropiată localitate, cătunul Suseni din comuna Râu de Mori, se află la circa 15 kilometri. La capătul satului, Cetatea şi biserica medievală Colţ anunţă intrarea în sălbăticie.


Râuşor Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL 

În anii ´70, oamenii au ocupat locul de la poalele Vârfului Retezat. La Râuşor au fost ridicate atunci primele barăci destinate muncitorilor şi minerilor implicaţi în proiectul Amenajării hidroenergetice de pe Râul Mare - Retezat şi a uriaşului baraj Gura Apelor. Colonii muncitoreşti au fost înfiinţate şi în alte zone sălbatice ale masivului. Mii de oameni au muncit, între anii 1975 şi 1986, la săparea a peste 30 de kilometri de tuneluri subterane în Munţii Retezat, prin care au fost captate 12 pâraie şi transportate în lacul Gura Apelor. Un astfel de tunel, lung de aproape 14 kilometri, porneşte de la Râuşor şi trece pe sub Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, înainte de a ajunge la Gura Apelor.


Râuşor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Turiştii au luat locul minerilor

După plecarea muncitorilor de la Râu Mare - Reteat, căminele fostei lor colonii au fost demolate, iar în anii ´80 a fost construit aici primul complex turistic – un motel destinat, în principal, angajaţilor Combinatului Siderurgic din Hunedoara.

Tot atunci, a fost înfiinţat şi Serviciul Salvamont Hunedoara, iar voluntarii care făceau parte din el au amenajat în Râuşor o pârtie, care acum măsoară circa 250 de metri, dar şi primul teleschi din Retezat.

Din anii ´90, primăria comunei Râu de Mori a început parcelarea terenurilor de la Râuşor şi vinderea lor celor care voiau să îşi construiască aici case de vacanţă şi pensiuni. Planurile autorităţilor locale din Râu de Mori vizau transformarea noii zone turistice într-un domeniu schiabil, cu nouă kilometri de pârtii de schi şi cu o diferenţă de nivel de 800 de metri, care ar fi coborât de la 2.000 de metri. În prezent, staţiunea este căutată de turişti în special iarna, când pârtiile de schi şi săniuş sunt acoperite cu zăpadă.


Galerie mineră blindată, la Râuşor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Din Râuşor pornesc mai multe trasee montane spre vârfurile şi lacurile glaciare ale Retezatului. Unul dintre ele este Râuşor – Lacul Ştevia – Şaua Lolaia - Vf. Retezat – Culmea Prelucele – Valea Vălărească – Râuşor (10 – 11 ore), accesibil în orice anotimp. Alt traseu, Râuşor – Şaua Ciurila – Vf. Lolaia – Şaua Lolaia – Lacul Ştevia – Râuşor (7 – 8 ore), necesită un echipament suplimentar de drumeţii, pe timp de iarnă.

De asemenea, în vecinătatea staţiunii poate fi vizitată Cascada Râuşor.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Colţii de piatră de la porţile Retezatului. Splendoarea defileurilor care se afundă în munţi VIDEO

Omul care a stăpânit Retezatul. Povestea ultimului conte Kendeffy, din familia primilor nobili români din Ardeal. A refuzat să plece în Occident cu familia

Imagini spectaculoase cu uriaşul baraj din Retezat. Lacul Gura Apelor atinge nivelul maxim după 35 de ani VIDEO

Cum s-a lucrat în anii '70-'80 la tunelurile uriaşe din Retezat: „Zeci de kilometri de galerii dăltuiţi în granitul munţilor“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările