Mătrăguna, planta erotică a românilor. Fetele dansau goale, se sărutau şi mimau actul sexual înainte s-o folosească

Mătrăguna, planta erotică a românilor. Fetele dansau goale, se sărutau şi mimau actul sexual înainte s-o folosească

Fetele trebuiau să danseze depletite şi dezbrăcate înainte de a culege mătrăguna.

O serie de mituri îi conferă puteri magice mătrăgunei, una dintre cele mai cunoscute plante din tradiţia populară a românilor. Mătrăguna sau doamna codrului a fost folosită din timpuri arhaice în vrăji şi descâmtece de dragoste, iar ritualul prin care era culeasă este ciudat: potrivit obiceiului, fetele dansau goale în locul în care se găsea planta, îmbrăţişându-se şi sărutându-se.

Tradiţia folosirii mătrăgunei în vrăji şi descântece datează din secolele trecute. Planta otrăvitoare, cu frunze ovale, cu flori violete şi purpurii care înfloreşte în toiul verii, cu fructe negre şi lucioase a fost numită „împărăteasa buruienilor” datorită puterilor ei magice pe care i le-a atribuit poporul român.

“Mătrăguna, poate cea mai puternică plantă de la noi, e tipul unei asemenea făpturi care leagă frumuseţea florilor cu otrava cea mai rea, în seama căreia poporul nostru, ca şi alte popoare, îi pune atâtea, încât e numită împărăteasa buruienilor, Doamna mare. E una dintre plantele în adevăr cu port mându, cu frunze late, cu flori mari, colorate violet purpuriu, dar mai cu seamă cu fructe ca nişte cireşe, negre, rotunde, cu pieliţa întinsă. E însă plină de otravă: rădăcina e otrăvitoare, ca şi frunzele şi fructele. Prinprejurul ei celelalte plante pot fiu rupte, păscute. Ea stă întreagă, în haina-I mândră, fără frică”, o descria profesorul Ion Simionescu, în volumul “Din tainele florilor” (1923).  Botanistul relata despre procesiunile pe care tinerele le făceau la culegerea ei. Dacă va fi folosită pentru a înnebuni pe cineva, femeile care o culeg trebuiau să se dezbrace şi, despletindu-şi părul, să danseze, înainte de a o smulge din pământ. Dacă vor arunce vrăji de dragoste, ritualul culegerii mătrăgunei va avea loc într-o noapte cu lună plină, iar pregătirea plantei se face într-o oală cu apă neîncepută adusă de la trei izvoare, relata profesorul Ion Simionescu, în volumul “Din tainele florilor” (1923).

Magia din mătrăgună
Ritualul culegerii mătrăgunei a fost remarcat de scriitorul Mircea Eliade. „Dintre toate plantele pe care vrăjitoarele, fete şi femei din România, le caută pentru virtuţile lor magice sau medicinale, nu există niciuna al cărei ritual al culesului să comporte atâtea elemente dramatice ca mătrăguna”, afirma Mircea Eliade, în volumul „De la Zamolxis la Genghis-han”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1980).

Tehnica prin care mătrăguna era dezgropată era, potrivit tradiţiilor populare, una complexă şi veche. Românii credeau că rădăcina de mătrăgună avea puterea să mărite fetele, să poarte noroc în dragoste şi să aducă fecunditate în căsnicie. Ritualurile care implicau folosirea mătrăgunei duceau la creşterea cantităţii de lapte date de vaci, aduceau bogăţie şi prosperitate în afaceri, dar puteau fi folosite împotriva oamenilor. În lumea satului, vrăjile cu mătrăgună erau menite să alunge peţitorii fetelor şi să îmbolnăvească pe duşmani. Timpul favorabil culegerii mătrăgunei era între Paşti şi Înălţare, afirma Mircea Eliade. „Femeile şi vrăjitoarele care merg să caute mătrăguna pleacă din zori, înainte ca lumea să se fi trezit în sat, evitând cu grijă să fie zărite. Dacă un câine le simte prezenţa şi se aud lătrături, farmecul se risipeşte”, informa Mircea Eliade, în volumul „De la Zamolxis la Genghis-han”, publicat de Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1980). În jurul mătrăgunei care urmează să fie culeasă, se aştern mâncărurile şi vinul adus de femei, care apoi încep să vorbeascădespre dorinţele lor legate de cei cărora vor să le facă vrăji. O tradiţie populară vorbeşte despre descântecul pe care îl spun fetele, la culesul mătrăgunei, în timp ce se îmbrăţişează şi se mângâie: „Mătrăgună, mătrăgună, mărită-mă peste-o lună, că de nu m-ai mărita, oi veni şi te-oi ciunta”.

Planta care aduce dragoste
Femeile îndrăgostite folosesc mătrăguna pentru a se face iubite de soţii lor. “Femeile lumeţe ca să trezească dragostea bărbaţilor, se dezbracă de toate veştmintele când dezrădăcinează mătrăguna”, scria Mircea Eliade. Planta folosită la vrăji este scăldată în vin, iar băutura este turnată şi groapa lăsată în urma smulgerii ei. Acolo sunt aşezate bucăţi de zahăr şi monede. Astfel, culegerea plantei trebuie plătită.

Femeile mimau actul sexual
Mircea Eliade amintea de ritualul fetelor care voiau să fie chemate mai des la horă sau să se mărite primele. Acestea mergeau la miezul nopţii îmbrăţişate până la locul unde se afla mătrăguna, se descălţau şi dansau îmbrăţişate în jurul ei, până înainte de a fi surprinse de ivirea zorilor. “Fetele sau femeile tinere merg câte două, la miezul nopţii, goale şi despletite, îmbrăţişate şi sărutându-se tot drumul, până la locul mătrăgunei. O dată ajunse, ele se culcă una peste alta şi, cu mâna, smulg o frunză. Se întorc apoi, tot dansând şi sărutându-se, şi lasă să se usuce frunza de mătrăgună, până când o pot face praf. Se duc apoi la moară, fură cu mâna întoarsă făină, pe care o cern printr-o sită întoarsă. Cu această făină, frunză de mătrăgună şi miere fac o pastă pe care o lasă să se acrească. Se pune apoi fie în ţuică, fie în ceai, fie în cafea, fie într-o plăcintă pe care o oferă flăcăului pentru a-I trezi dragostea”, scria Mircea Eliade.

Planta erotică prin excelenţă
În zona Moldovei, potrivit unor tradiţii arhaice, mătrăguna putea fi culeasă pentru farmece doar de tinere fecioare. Se culege în nopţile cu lună plină, iar în unele locuri, fetele pornite în căutarea mătrăgunei erau însoţite de bătrâne. În zona Olteniei, potrivit autorului, obiceiul era ca două bătrâne să culeagă mătrăguna, nu înainte de ritualul de a se dezbrăca, despleti şi de a alerga în jurul plantei, dansând cu gesturi necontrolate. Frunzele şi rădăcina plantei erau utilizate la descântece de dragoste, dar şi pentru a face rău rivalelor. “Fetele care o poartă în sân sunt adesea initate la horă şi se mărită repede. Câteva foi purtate în sân, oriunde te-ai duce, la mare cinste vei fi ţinut”, afirma Mircea Eliade. Mătrăguna era folosită de cârciumari, pentru a-şi atrage clienţi, fiind dizolvată în vin, şi avea proprietăţi vindecătoare, potrivit tradiţiilor. Ritualurile ciudate în care este folosită mătrăguna au origini arhaice. O legendă necunoscută românilor, afirma autorul, spune că mătrăguna ar fi fost crescută, la origine, din sămânţa unui spânzurat. “Mătrăguna este planta erotică prin excelenţă. Ea aduce dragoste, căsătorie şi fecunditate. Este foarte periculoasă, dacă nu este culeasă după reguli şi dacă nu i se arată destulă grijă, virtuţile ei magice se întorc împotriva celui care a cules-o. Este o plantă miraculoasă. În ea sunt închise forţe extraordinare, care pot multiplica viaţa sau pot ucide. Mătrăguna este iarba vieţii şi a morţii”, completa autorul volumului „De la Zamolxis la Genghis-han”, publicat de Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1980.

În prezent, mătrăguna este folosită în compoziţia unor medicamente indicate pentru combaterea colicilor gastrointestinale şi a spesmelor biliare. În prezent nu se mai utilizează în medicina populară din cauza toxicităţii neobişnuit de mari. Mătrăguna mai este cunoscută sub denumirea populară de beladonă, doamna-codrului sau doamnă-mare, cireaşa-lupului, iarba codrului sau ţilidonie.


Vă recomandăm şi:

Obiceiurile erotice ale strămoşilor noştri: femeile sarmaţilor ucideau pentru sex, soţiile tracilor erau sclave sexuale, geţii îşi luau câte 30 de neveste

Geţii aveau obiceiul să îşi ia mai multe soţii, la sarmaţi femeile care nu deprindeau mânuirea armelor şi nu ucideau erau pedepsite să nu se căsătorească, sciţii erau desfrânaţi, dar o parte a populaţiei suferea de afecţiuni sexuale, iar tracii îşi lăsau fiicele să ducă o viaţă libertină, înainte de căsătorie. Sunt doar câteva dintre relatările din Antichitate despre obiceiurile din viaţa privată a strămoşilor noştri.

Fata din Densuş care a uimit o mulţime de bărbaţi: s-a filmat în timp ce tăia o remorcă de lemne pentru mama ei

Adelina Priscilla a vrut să îi ofere mamei sale un cadou inedit. S-a filmat în timp ce tăia o remorcă de lemne groase şi a publicat imaginile sale pe Internet. Filmarea tinerei de 20 de ani, din Densuş, a impresionat o mulţime de oameni.

Cinci legende celebre din Ţara Haţegului. Cine păzeşte fabuloasa comoară a lui Decebal ascunsă sub albia râului Strei

Cele mai frumoase legende din Ţara Haţegului vorbesc despre dramele unor domniţe care au stăpânit în trecut castelele şi cetăţile din acest ţinut.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: