„Mai mult cărbune ţării!” Minerii vor lucra şi sâmbăta pentru a completa stocul de cărbune adus din import
0
Angajaţii exploatărilor miniere din Valea Jiului vor lucra şi în zilele de sâmbătă, începând cu săptămâna viitoare, pentru a completa stocul necesar de cărbune, de aproape jumătate de milion de tone, pentru această iarnă. Anunţul a fost făcut de conducerea Complexului Energetic Hunedoara, în urma unui protocol semnat cu reprezentanţii sindicatelor din minerit.
Minerii din Valea Jiului vor intra în subteran şi în zilele de sâmbătă, potrivit unui anunţ al conducerii Complexului Energetic Hunedoara. Vor începe de sâmbăta viitoare, iar motivul pentru care angajaţii exploatărilor miniere vor lucra suplimentar este nevoie de a completa necesarul de huilă pentru termocentralele Mintia şi Paroşeni, pe timp de iarnă.
Directorul Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, spune că s-a semnat un protocol cu sindicatele, pentru ca minerii să lucreze şi sâmbăta. „Necesarul de cărbune pentru vârful perioadei de iarnă este estimat la 240.000 tone combustibil convenţional ceea ce înseamnă 480.000 tone de cărbune de Valea Jiului. În sâmbetele lucrate până la finele perioadei, atât la minele din cadrul CEH cât şi la cele din cadrul Societăţii Naţionale de Închideri de Mine din Valea Jiului, putem asigura 100.000 de tone de cărbune. Rămâne o diferenţă de 300 şi ceva de mii de tone”, a declarat Niculescu, potrivit gazetadedimineata.ro.
Vor avea venituri mai mari
Potrivit protocolului, minerii vor coborî în subteran în toate sâmbetele din lunile noiembrie şi decembrie şi, în contrapartidă, pentru două zile de sâmbătă vor fi plătiţi cu spor de sută la sută, iar pentru celelalte două sâmbete lucrate se acordă zile de repaus, conform Codului muncii şi Contractului Colectiv de Muncă.
Şi în acest an, Complexul Energetic Hunedoara va achiziţiona cărbune de import, necesarul estimat fiind de 150.000 de tone, iar costurile huilei cumpărate din afara ţării, care are o putere calorică mai ridicată decât cea din minele Hunedoarei, este de aproximativ 15 milioane de euro. Reprezentanţii CEH au precizat că importurile sunt necesare atât pentru acoperirea deficitului cantitativ, cât şi pentru acoperirea deficitului puterii calorice, pentru ca termocentralele Mintia şi Paroşeni să funcţioneze la parametri optimi.
„Se importă cărbune pentru că nu avem suficient şi, în al doilea rând, cărbunele achiziţionat din Valea Jiului are o putere calorică de 3.400 de kcal. Necesarul, puterea de proiect, a termocentralelor Mintia şi Paroşeni este de 3.700-3.800 kcal. Este o putere minimă. Prin urmare, avem nevoie de acest cărbune şi pentru realizarea unui amestec care să corespundă procesului tehnologic. Diferenţa între a utiliza un cărbune de 3.400 kcal şi unul de 4.000 -4.500 kcal este destul de evidentă, mai ales dacă luăm în considerare şi uzurile premature ale schimbătoarelor de căldură din cazane, ale instalaţiilor de preparare a prafului de cărbune, care sunt accentate“, a declarat directorul general al Complexului Energetic Hunedoara.
Doar Termocentrala Mintia are nevoie de stocuri de 240.000 de tone de cărbune pentru a trece vârful de iarnă, în timp ce minele din Valea Jiului produc împreună circa 140.000 de tone de huilă lunar.
Vă recomandăm şi:
Complexul Energetic Hunedoara va importa 150.000 de tone de cărbune combustibil convenţional
Complexul Energetic Hunedoara (CEH) a lansat procedurile de achiziţie publică pentru importul a 150.000 de tone de cărbune combustibil convenţional, în condiţiile în care minele de huilă din Valea Jiului nu vor putea asigura cantitatea necesară stabilită ca rezervă legală pentru sezonul rece.
Valea Jiului şi Petroşani se arătau călătorilor din secolul al XIX-lea ca locuri sălbatice şi bogate în minerale, unde peste decenii aveau să se amestece vechii stăpâni ai ţinutului care se ocupau cu păstoritul şi „barabele“ – străinii veniţi şi stabiliţi apoi în vale pentru a-şi câştiga existenţa în minele de cărbune. David Ansted, un geolog englez care călătorise în anii 1860 în Valea Jiului, anticipa prosperitatea zonei carbonifere.
Telegondolă, cinema 3D şi aqualand, în oraşul extremelor de la polul sărăciei
Vulcan, unul dintre municipiile cele mai sărace ale judeţului Hunedoara, a reuşit în ultimii ani să atragă investiţii de lux, estimate la peste 15 milioane de euro. Ultima dintre ele este un parc acvatic, care va fi construit cu fonduri de la Uniunea Europeană.
FOTO Valea Jiului refuză să-şi amintească Mineriada din iunie 1990
Evenimentele din 13 – 15 iunie 1990 au lăsat urme adânci în Valea Jiului. La 24 de ani de la cele mai sângeroase mişcări de protest ale minerilor, mulţi dintre foştii ortaci nu vor să mai audă de eticheta de “oi negre” ale societăţii.
FOTO Cine salvează Lupeniul, municipiul dator vândut din Valea Jiului
Municipul Lupeni din Valea Jiului a ajuns dator vândut la statul român, cu aproape 33 de milioane de lei. Localnicii dau vina pe administraţia locală, primarul pe statul român, însă nimeni nu pare în stare să găsească vreo soluţie de ieşire din situaţia ingrată.
Valea Jiului, una dintre cele mai sărace zone din judeţul Hunedoara, a fost măcinată în ultimele două decenii de probleme sociale. Declinul aglomerării urbane s-a accentuat după anul 1995, o dată cu primele disponibilizări masive din minerit, iar în prezent cele şase oraşe din Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani) supravieţuiesc cu greu situaţiei dificile din economie.
Haţegana - berea creată pentru a potoli apetitul minerilor pentru ţuică
Unul dintre cele mai importante branduri locale ale judeţului Hunedoara a fost Haţegana, berea fabricată în judeţul Hunedoara. În prezent, fabrica de bere construită la mijlocul anilor 1970 în Haţeg este închisă. În incinta fostei fabrici sunt produse tigăi, iar alte spaţii sunt folosite ca silozuri pentru furaje şi cereale. Din exterior, fabrica din Haţeg pare abandonată, în schimb berea Haţegana este fabricată în prezent la Craiova.
Minele morţii: cele mai mari dezastre petrecute în istoria recentă a Hunedoarei
Cel mai grav accident petrecut într-o mină a avut loc în urmă cu nouă decenii, la Lupeni: în urma unei explozii cauzate de acumularea de gaz metan în galeriile minei au murit peste 80 de ortaci. În localitatea minieră Certej (25 de kilometri de municipiul Deva), în 1971, o alunecare de teren care a prăvălit halda de steril a exploatării miniere peste un cartier de blocuri a provocat moartea a 89 de oameni.
Se încarcă comentariile...
