Povestea construirii primului autoturism românesc, Dacia. Nicolae Ceaușescu: „Perfectă pentru idioţi!“ VIDEO

La 11 mai 1968, a început construcția primului autoturism românesc, Dacia. Autoturismul avea inițial radio și scaune încălzite, dar Nicolae Ceaușescu s-a opus acestor opțiuni, spunând că sunt un „lux inutil“.

La 20 august 1968, pe poarta uzinei de la Mioveni ieşea primul automobil creat de Dacia: 1100, o berlină cu motor posterior şi tracţiune spate.

Ceauşescu, la volanul primei Dacii FOTO ACR

În încercarea de a pune România pe lista marilor producători mondiali de automobile, conducerea PCR impusese constructorilor Dacia, ca sarcină de serviciu, reducerea intervalului de timp creat între fazele de proiectare şi lansare în producţie. În acest scop, s-a decis să se apeleze la ajutorul unui constructor străin pentru dezvoltarea primului model autohton: un autoturism din clasa medie, cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1000 şi 1300 cmc, a cărui producţie anuală să fie de maxim 50.000 de unităţi.

Fiat, Alfa Romeo, Peugeot, Renault şi Austin s-au oferit să ofere licenţe românilor s-au numărat. Soarta viitorului constructor român a fost decisă însă de vizita la Bucureşti a generalului Charles de Gaulle, cel care a scos practic Renault din lupta competitorilor, transformându-l instantaneu în câştigător.

Locaţia aleasă pentru producţie a fost judeţul Argeş, localitatea Mioveni. Construcţia uzinei a început în 1966 şi s-a sfârşit în timp record, la numai un an şi jumătate. Așa se face că, la 20 august 1968, pe poarta uzinei de la Mioveni ieşea primul automobil creat de Dacia: 1100, o berlină cu motor posterior şi tracţiune spate.

Povestea spunea că acest prim exemplar ar fi ajuns la Nicolae Ceauşescu, ipoteză infirmată, ulterior. Riscul la care se expuneau constructorii dându-i lui Ceauşescu primul produs dintr-o serie insuficient testată era mult prea mare, aşa că tovarășul a primit modelul Dacia 1100 cu numărul 75. 

Ion Mihai Pacepa: „Ce am învăţat ca ţar al industriei auto“

Într-un articol publicat în 2009 în paginile publicaţiei „Wall Street Journal“, fostul şef al spionajului care a defectat în timpul lui Nicolae Ceauşescu, în anul 1978, generalul Ion Mihai Pacepa, a povestit despre începuturile industriei auto din România: „Când dictatorul român Nicolae Ceauşescu a hotărât, la mijlocul anilor ’60, că vrea o industrie auto, m-a ales pentru a pune proiectul pe picioare. În ţara orbilor, chiorul este rege. Nu ştiam nimic despre fabricarea automobilelor, dar niciunul dintre oamenii de încredere ai lui Ceauşescu nu ştia. Totuşi, tatăl meu a fost aproape toată viaţa şeful departamentului de servicii General Motors afiliat la Bucureşti“, îşi începe Pacepa articolul intitulat „Ce am învăţat ca ţar al industriei auto“, preluat de Historia.

Fostul spion povestea că Nicolae Ceauşescu l-a îndemnat să cumpere o licenţă de la o fabrică din Vest şi apoi „să fure tot ce era nevoie pentru a construi o maşină“.

Ceauşescu ar fi ales Renault, pe motiv că era deţinută de guvernul francez, iar companiile private erau privite cu neîncredere de toţi conducătorii ţărilor comuniste. „Aşa ne-am trezit cu o licenţă pentru învechitul Renault 12, a cărui producţie urma să fie oprită în Franţa. Era cea mai ieftină variantă“, explică Pacepa.

Ion Mihai Pacepa

Când a fost ales celebrul model Renault 12, Ceauşescu ar fi zis: „Destul de bună pentru idioţi“, potrivit spuselor lui Pacepa. După ce a fost ales modelul, maşina a fost botezată cu numele „Dacia“, pentru a comemora istoria de 2.000 de ani a României.

Totuşi, în momentul în care Ceauşescu a văzut prima maşină Dacia 1300 fabricată în România, a exclamat: „Prea luxoasă pentru idioţi!“. Imediat, s-a renunţat la radio, oglinda laterală din dreapta şi la încălzirea scaunelor din spate. Aşa s-a ajuns, potrivit lui Pacepa, „la un model cu mai puţine dotări ca Renault 12, care oricum nu avea prea multe dotări“. După ce şi „alte luxuri inutile“ au fost eliminate de către birocraţii zeloşi, Ceauşescu s-a declarat mulţumit de varianta finală: „Perfectă pentru idioţi!“. 

După Dacia 1100 a fost urmat, în 1969, Dacia 1300, un alt autoturism produs sub licenţă Renault (R 12, de data aceasta). A urmat dezvoltarea unei întregi game de modele, care a cuprins mai multe tipuri de vehicule de persoane şi utilitare.   

Anul 1978 a fost cel în care Renault a plecat de la Uzină. Timp de două decenii, între 1978 şi 1999, Automobile Dacia a continuat autonom producţia de autoturisme derivate din gama Renault 12 (în 1987 - lansarea modelului Dacia 1320, în 1991 - lansarea modelului Dacia 1325 Liberta, în 1992 - lansarea modelului Dacia 1307 şi 1309 Dublă cabină).

În 1995 a fost lansat primul autoturism conceput 100% de inginerii români, Dacia Nova. Era o mândrie naţională că Dacia reuşea să  meargă mai departe şi fără Renault, însă dezavantajele nespuse se vedeau la nivel de calitate.