Telegondolă, cinema 3D şi aqualand, în oraşul extremelor de la polul sărăciei
0
Vulcan, unul dintre municipiile cele mai sărace ale judeţului Hunedoara, a reuşit în ultimii ani să atragă investiţii de lux, estimate la peste 15 milioane de euro. Ultima dintre ele este un parc acvatic, care va fi construit cu fonduri de la Uniunea Europeană.
Municipiul Vulcan din Valea Jiului şi-a căpătat în ultimii ani renumele de „oraş al extremelor”. Cea mai mare parte a celor peste 21.000 de locuitori ai oraşului minier trăieşte în sărăcie, afectată de lipsa locurilor de muncă şi de prăbuşirea mineritului. De asemenea, municipiul e considerat unul dintre cele mai nesigure din judeţul Hunedoara, fiind în topul infracţionalităţii stradale.
Aqualand, mutat de la Lupeni
Totuşi, în Vulcan au fost finalizate în ultimii ani mai multe investiţii „de lux”, iar cel mai nou proiect al administraţiei locale este construirea unui parc acvatic. Pentru acest proiect, estimat la câteva milioane de euro, Primăria Vulcan s-a asociat cu Consiliul Judeţean Hunedoara, iar fondurile vor veni de la Uniunea Europeană. Iniţial, cei de la Consiliul Judeţean Hunedoara, care au plănuit proiectul noului aqua-land, au ales municipiul Lupeni. Dar Lupeniul este în prag de faliment. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice, administraţia publică de la Lupeni înregistrează cele mai mari arierate la nivel naţional, respectiv 41,73 de milioane de lei. Din acest motiv, Consiliul Judeţean Hunedoara a decis
Joi, consilierii judeţeni au votat asocierea instituţiei cu Primăria Vulcan, pentru construirea aqualand-ului. Acesta va fi ridicat în zona staţiei telegondolei de la marginea localităţii şi este proiectat cu bazine, inclusiv pentru copii, SPA, jacuzzi, saună, dar şi spaţii de relaxare. “Primăria pune la dispoziţie terenul, noi vom acoperi cofinanţarea, iar cea mai mare parte a fondurilor va veni de la Uniunea Europeană. Viitorul parc acvatic va aduce peste 100 de locuri de muncă în Vulcan”, spune Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.
Telegondola care nu duce nicăieri
În afara parcului acvatic, a cărei construcţie va începe, cel mai probabil, anul viitor, localnicii din Vulcan se pot bucura deja de mai multe investiţii de lux. Aproape zece milioane de euro a costat telegondola de la marginea municipiului, menită să îi ducă pe turişti în Pasul Vâlcan. Construită de Ministerul Turismului, telegondola se află în funcţiune de aproape trei ani, dar staţiunea pentru care a fost concepută nu există. Pe platoul alpin al Pasului Vâlcan, destinaţia finală a telegondolei, a fost reamenajată o pârtie de schi, iar cei care plănuiesc să-şi petreacă timpul liber pe munte au la dispoziţie câteva zeci de căsuţe vechi din lemn ale minerilor şi ale pădurarilor, precum şi o cabană mai mare, Pasul Vâlcan, în modernizarea căreia nu s-a mai investit de două decenii.
În Pasul Vulcan au fost aduse totuşi instalaţii de zăpadă artificială, chiar dacă staţiunea nu are decât o pârtie care se opreşte în pădure. Investiţiile în dezvoltarea domeniului schiabil din zona Straja – Pasul Vâlcan au fost oprite din anul 2012.
Singurul cinema 3D din judeţ
În afara telegondolei, localnicii din Vulcan se pot mândri cu singurul cinematograf 3D din judeţ. Funcţionează din luna martie acestui an, pe Bulevardul Mihai Viteazul din municipiu, iar intrarea în cinema se face pe la parterul unui bloc turn. Cinematograful 3D reprezintă o investiţie de 1,8 milioane de lei, într-o sală redeschisă după 17 ani, şi atrage amatori de filme din întreg judeţul. „Am venit din Hunedoara în Vulcan, special pentru a vedea un film la Cinematograful Luceafărul. Mi-a plăcut, mai ales că sala a fost plină. M-a făcut curioasă faptul că într-un oraş ca Vulcan există cinema 3D, iar în Deva şi Hunedoara nu avem aşa ceva”, spune Raluca Iancu, o tânără din Hunedoara care a plătit 15 lei pentru un bilet la film.
Iar pentru ca aspectul centrului oraşului să devină şi mai atractiv, peste 30 de milioane de lei au fost investiţi în modernizarea Bulevardului Mihai Viteazul, care a fost dotat cu sensuri giratorii noi, fântâni arteziene şi bazine cu apă, stâlpi de iluminat alimentaţi cu ajutorul panourilor solare şi monumente decorative. Proiectul derulat cu fonduri de la Uniunea Europeană a schimbat cu totul faţa bulevardului principal din Vulcan, care pe timpul nopţii este iluminat feeric în albastru, mov şi roşu.
Debranşaţi de la apă şi de la electricitate
Dincolo de aspectul zonei centrale, oraşul îi întîmpină pe vizitatori cu o imagine cruntă a sărăciei. În mai multe cartiere din municipiu, reţeaua de canalizare este nefuncţională, sute de familii au fost debranşate de la apă şi de la electricitate, iar iarna oamenii îşi încălzesc locuinţele de la bloc cu sobe improvizate pe lemne. Cei mai mulţi dintre cei aproximativ 4.500 de salariaţi din Vulcan lucrează în industria minieră, la exploatările Paroşeni şi Vulcan, şi la termocentrala Paroşeni, cu o soartă incertă, iar ceilalţi resimt din plin lipsa acută a locurilor de muncă.
Vă recomandăm şi:
Aproape 200 de cabane, vile şi pensiuni din Staţiunea Straja au rămas astăzi fără curent electric, după ce furnizorul de electricitate din staţiunea a oprit alimentarea cu energie electrică. Motivul îl reprezintă datoriile pe care firma care administrează telegondola le are la furnizor.
FOTO Valea Jiului refuză să-şi amintească Mineriada din iunie 1990
Evenimentele din 13 – 15 iunie 1990 au lăsat urme adânci în Valea Jiului. La 24 de ani de la cele mai sângeroase mişcări de protest ale minerilor, mulţi dintre foştii ortaci nu vor să mai audă de eticheta de “oi negre” ale societăţii.
În urmă cu jumătate de secol, judeţul Hunedoara era unul dintre cele mai industrializate ale ţării, iar principalele oraşe hunedorene îşi bazau economia pe întreprinderile mari, din industria siderurgică şi minieră.
Ziua în care minerii din Valea Jiului l-au sfidat pe Ceauşescu
Ziua de 3 august 1977 a intrat în istorie ca data în care Nicolae Ceauşescu, cu întreaga putere politică şi opresivă pe care o reprezenta, a fost nevoit să cedeze în faţa revendicărilor minerilor din Valea Jiului, ale căror acţiuni de protest de atunci au reprezentat cea mai revoltă muncitorească, în regimul comunist.
Se încarcă comentariile...
