Imaginile rare filmate de un englez care a călătorit prin toată România în căutarea ultimelor mocăniţe VIDEO
0
Ian Silvester, un englez pasionat de fotografie şi de locomotivele cu abur, a păstrat o serie de imagini rare, filmate în 1995 pe căile ferate industriale din România.
Ian Silvester, un britanic pasionat de fotografie şi de trenurile tractate de locomotive cu abur, a păstrat în arhiva sa o serie de imagini rare, din vremea în care vechile garnituri încărcate cu materiale şi oameni circulau pe căile ferate industriale ale României.
În august 1995, fotograful a călătorit timp de două săptămâni în România şi a ajuns şi în judeţul Hunedoara, pentru a filma căile ferate miniere Brad – Crişcior şi Hunedoara – Govăjdia, la acea vreme în funcţiune.
„Am început călătoria din Londra, am ajuns în Frankfurt cu avionul, unde am rămas peste noapte, apoi am zburat spre Timişoara. Din Timişoara am pornit spre Brad, apoi la Turda şi Târgu Mureş şi înapoi în Timişoara. În prima săptămână a călătoriei am fotografiat căile ferate înguste şi ultimele locomotive cu abur. Am ajuns apoi în Deva, Sibiu şi Bucureşti, de unde ne-am întors în Londra, cu avionul, prin Frankfurt”, relatează Ian, care a publicat imaginile video, recent, pe pagina sa de Youtube. Englezul a strâns o mulţime de fotografii şi filmuleţe cu cîile ferate industriale din România anului 1995.
La peste 25 de ani de la călătoria lui Ian Silvester în căutarea ultimelor locomotive cu abur din România, calea ferată îngustă din Ţinutul Pădurenilor, ce lega Hunedoara de minele din împrejurimile Ghelariului a rămas doar o amintire, iar mocăniţele mai circulă pe calea ferată Brad – Cirşcior doar de sărbători şi în vacanţe, în scop turistic.
Calea ferată din Ţara Zarandului, monument istoric
Calea ferată îngustă de la Brad a fost construită la începutul secolului XX, de Asociaţia Minieră Ruda 12 Apostoli şi a fost utilizată între anii 1907 şi 1998 în principal pentru transportul cărbunelui şi al minereului. La sfârşitul anilor ’90, zona minieră a intrat în declin, iar uzinele şi minele din zona Bradului, bogată în zăcăminte aurifere, au fost închise. Cele mai multe dintre construcţiile industrale ale vechilor exploatări au fost puse la pământ, iar bunurile lor au fost pierdute, dezafectate sau valorificate la centrele de colectare a fierului vechi. Calea ferată îngustă între Brad şi Crişcior a supravieţuit, după austriacul Georg Hocevar a preluat atelierele de recondiţionare a pieselor feroviare şi a locomotivelor şi vagoanelor de cale ferată îngustă din Crişcior şi a avut ideea să o transforme în obiectiv turistic.
Calea ferată Brad - Crişcior în 2021.
Calea ferată a pădurenilor, doar o amintire
Povestea căii ferate care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a început în 1899, iar investiţia a fost inaugurată în 29 septembrie 1900. Linia înfiinţată pentru transportul călătorilor şi al minereului de fier, a fost realizată de societăţile austriece „Gfrerer”, „Schoch” şi „Grossmann”. Pornea de la Hunedoara, trecând prin valea Zlaştiului, valea Govăjdiei şi pe valea Retişoarei, având staţia finală în Retişoara (Ghelari), aflată la 16 kilometri de Hunedoara. Calea ferată îngustă care lega Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor a funcţionat aproape neîntrerupt până în urmă cu un deceniu. Iar în prezent, terasamentul ei a rămas doar un loc preferat al amatorilor de plimbări pe jos, cu bicicleta sau cu ATV-urile. Cea mai spectaculoasă porţiune a fostei căi ferate este tunelul de aproape 800 de metri care leagă valea Zlaştiului de valea Govăjdiei. A fost construit în urmă cu mai bine de 120 de ani, este căptuşit cu cărămidă şi s-a păstrat aproape intact. Cei care pornesc dinspre Hunedoara şi traversează tunelul au parte la ieşirea din el de o privelişte spectaculoasă.
Calea ferată Hunedoara - Govăjdia în 2021.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
