Ce s-a ales de Drumul Aurului care duce la Treptele Romane şi la vechile mine din zona Bradului VIDEO

Ce s-a ales de Drumul Aurului care duce la Treptele Romane şi la vechile mine din zona Bradului VIDEO

Biserica Ruda 12 Apostoli, de pe Drumul Aurului. ADEVĂRUL. Foto: Daniel Guţă

„Drumul aurului” a fost plănuit ca o destinaţia turistică importantă în zona Bradului, care duce spre Treptele Romane şi spre vechile exploatări aurifere din zonă.

Ştiri pe aceeaşi temă

În zona Bradului, aurul a fost exploatat din vremea dacilor, iar „Drumul Aurului” un circuit turistic de circa 10 kilometri care include galeria „Treptele romane”, Biserica Ruda 12 Apostoli, fosta exploatare auriferă Gurabarza şiMuzeul Aurului a fost plănuit ca o destinaţie turistică atractivă pentru cei care vor să cunoască istoria ţinutului.

Secretele Treptelor Romane, mina antică de aur din Munţii Metaliferi. Cum arată interiorul galeriei

Aurul nativ în forme excepţionale, expus în muzeul unic din Europa, aflat la Brad FOTO

El Dorado din Europa. Poveştile neştiute ale străinilor despre aurul din Săcărâmb: de ce credeau minerii că vâlvătăile îi conduceau spre filoanele de aur

De peste un deceniu, autorităţile din Brad au plănuit înfiinţarea „Drumul Aurului”, iar între timp, cea mai mare parte a traseului a fost asfaltată, monumentul „Treptele Romane” a devenit accesibil şi a fost reparat. Însă, lucrările la drum nu au fost duse la bun sfârşit, iar noua şosea este afeectată de distrugeri.



Drumul local porneşte de la intrarea în Brad, dinspre Deva (pe DN 76), pe valea pârâului Musariu, traversând satul Ruda Brad şi ajungând la locul de popas „Treptele Romane”.


Treptele Romane. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Drumul aurului, spre vechile mine

De la galeria minieră turiştii urcă circa un kilometru, pe lângă alte guri de mină şi halde de steril, ascunse de pădure, la al doilea reper al zonei: Biserica Ruda 12 Apostoli. De aici, un urcuş abrupt urmat de o coborâre sinuoasă, îi aduce pe călători în satul Gurabarza, locul uneia dintre cele mai mari exploatări de aur din România, închisă în 2006 şi ruinată definitiv. La Gurabarza urmau, potrivit planurilor municipalităţii din Brad să fie amenajate o galerie minieră şi mai multe abataje, pe care grupurile de turişti interesate de modul în care se extrăgea aurul, să le poată vizita în siguranţă, cu un trenuleţ, însă proiectul a fost abandonat.

 

Biserica Ruda 12 Apostoli. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

 

„Drumul aurului” coboară apoi printre vechile colonii muncitoreşti din Crişcior, printre casele zărăndenilor, traversând satul Crişcior şi intrând în Brad, unde cel mai valoros reper al istoriei mineritului este Muzeul Aurului. Gara din Brad se află şi ea pe lista obiectivelor turistice ale traseului, la fel şi calea ferată minieră Brad – Crişcior, ambele monumente istorice.


Gurabarza. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRU

Aproape un kilometru din „Drumul Aurului”, în zona Bisericii Ruda 12 Apostoli, a rămas neasfaltat.  Drumul de pământ traverseză aici o pantă abruptă, pe care ploile o fac aproape inaccesibilă cu autoturismul. De la biserica din mijlocul pădurii spre Ruda Brad, drumul asfaltat în anii trecuţi este stricat în mai multe locuri, Mai multe exploatări forestiere au funcţionat în zonă, iar stratul subţire de asfalt nu a făcut faţă utilajelor grele. Şi aici, turiştii sunt puşi în dificultate din cauza carosabilului acoperit cu noroaie, provenite din scurgerile de pe versanţi şi de la lucrările forestiere.


Muzeul Aurului. Foto: Lucian Ignat

În ciuda dificultăţilor traseului, „Drumul aurului” oferă oaspeţilor zonei câteva repere turistice interesante ale vechii zone miniere:

Treptele Romane

Treptele Romane a rămas una dintre puţinele galerii miniere din Antichitate care poate fi văzută în România. Galeria minieră antică de la marginea cătunului Ruda – Brad datează, potrivit istoricilor, din vremea în care ţinutul era sub stăpânirea romanilor. Şi-a primit numele de la faptul că la capătul celor aproape 200 de metri ai săi, care se afundă în inima muntelui, puteau fi văzute câteva trepte dăltuite în piatră. Romanii au adus în Dacia sistemul exploatării prin galerii, folosind o tehnică avansată de consolidare a acestora, prin stâlpi înfipţi în pământ. Galeriile romane aveau de obicei, trepte tăiate în stâncă şi erau lungi de câteva sute de metri. Erau strâmte iar înălţimea lor nu depăşea un metru, ceea ce, potrivit arheologilor, arăta că aici lucrau în special sclavi de statură medie şi culcaţi, arătau istoricii.

 

Biserica Ruda 12 Apostoli

Biserica de piatră de pe Valea Musariului a fost ridicată în urmă cu peste un secol de Asociaţia Minieră Ruda 12 Apostoli. Drumul băieşilor spre vechile mine de aur trecea pe la biserică, iar în vecinătatea ei se află o haldă de steril a vechilor exploatări aurifere.


 

Muzeul Aurului

Muzeul Aurului, unic în Europa, păstrează în colecţia sa peste 1.000 de exponate din aur care cântăresc aproape cinci kilograme, dar şi metale preţioase ca silvanitul şi nagyagytul, descoperite pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munţii Apuseni. Cele mai valoroase artefacte aflate în colecţia muzeului, cum sunt „şopârlele din aur“, au fost estimate de geologi la peste două milioane de euro. Colecţia sa de exponate din aur cântăreşte aproape cinci kilograme şi numără piese de aur nativ în forme inedite, cum rar mai pot fi văzute: aur fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule şi rarele combinaţii chimice naturale ale aurului cu telurul, între care silvanit şi nagyagyt, care s-au identificat pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munţii Apuseni, informează reprezentanţii muzeului.



Alte piese din aur impresionează prin forma lor, primară, înainte de a fi prelucrate. Poartă denumiri ca „pana lui Eminescu”, „balerina”,„harta României”, „feriga”, „căţeluşul” şi „răţuşca”, datorită asemănării lor cu obiectele la care fac referire. Pe rafturile muzeului este expus şi un lingou de aur de peste un kilogram, care arată bogăţia ţinutului în resurse minerale. Între piesele valoroase, vizitatorii mai pot vedea un „cocon” de aur, de aproape 60 de grame, recuperat de la un miner, care îl ascunsese în anus, pentru a nu fi găsit la percheziţiile corporale, la care erau supuşi băieşii la ieşirea din mină.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum erau vândute fetele de măritat în secolul XIX. Tradiţia fascinantă a Târgului de fete de pe Muntele Găina

Avram Iancu, 10 mituri despre „crăişorul munţilor”: iubita unguroaică, luptele moţilor, depresia şi refuzul împăratului

Zece secrete ale moţilor, oamenii dârzi din Ţinutul Aurului care i-au dat istoriei pe Horea şi Avram Iancu

Cine sunt moţii? Răspunsul scriitorului Ioan Slavici: „Cea mai nobilă parte a poporului român”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările