Ani grei de închisoare pentru un martor în dosarul Berbeceanu. Ce pedepse au primit „baronii fierului”

Ani grei de închisoare pentru un martor în dosarul Berbeceanu. Ce pedepse au primit „baronii fierului”

Dorin Cupeţiu în momentul în care a fost ridicat de la domiciliu. FOTO: DIICOT.

Mai mulţi oameni de afaceri hunedoreni au fost condamnaţi într-un dosar de infracţiuni economice, instrumentat de DIICOT şi judecat din 2013 la Tribunalul Hunedoara.

Ştiri pe aceeaşi temă

La şapte ani de la începerea procesului Trbunalul Hunedoara a pronunţat sentinţa într-un dosar penal instrumentat de Direcţia de Investigaţie a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată – Serviciul teritorial Alba, în care 12 oameni au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni economice, în care prejudiciul era estimat la 1,8 milioane de euro.

Printre inculpaţi s-au aflat Adrian Filer, un fost adjunct al Poliţiei Hunedoara, Florin Uscatu, fost finanţator al clubului FC Corvinul 2005 şi un prosper om de afaceri, Dorin Cupeţiu, martor în dosarul „Berbeceanu”.

Dorin Cupeţiu a fost condamnat la şase ani de închisoare. Viorel Oprea a primit noua ani şi şase luni de închisoare. Dan Balint a primit opt ani de închisoare. Dorin Şionei a primit şapte ani şi şase luni de închisoare. Călin Udrea a primit şapte ani de închisoare. Daniel Nicolae Irinca a primit cinci ani de închisoare. Aceştia vor avea de achitat şi despăgubiri de peste şapte milioane de lei, reprezentând TVA, către statul român.

În acelaşi dosar, Anca Irinca, Adrian Purţuc, Georgeta Ştefan, Claudiu Gheorghe Ştefan, Adrian Filer şi Florin Uscatu au fost achitaţi. Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.

Potrivit anchetatorilor, gruparea din Hunedoara, trimisă în judecată în 4 aprilie 2013, la Tribunalul Hunedoara,a fost formată din 12 inculpaţi pentru evaziune fiscală şi delapidare. Aceştia au fost acuzaţi că au obţinut beneficii financiare substanţiale din efectuarea de operaţiuni comerciale cu produse laminate şi fier vechi şi sustragerea societăţilor pe care le administrează de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, în special TVA. „Ca mod de operare, au achiziţionat, prin cesiune, mai multe societăţi comerciale, pe care le-au utilizat pentru derularea de achiziţii intracomunitare, prin interpunerea lor în relaţiile comerciale dintre partenerii externi din Uniunea Europeană şi beneficiarii reali ai marfurilor, respectiv societăţile comerciale administrate de catre liderii gruparii, din municipiul Hunedoara. Societăţile intermediare controlate de către învinuiţi facturau mărfurile achiziţionate din U.E. către societăţile comerciale beneficiare, fără calculul legal al TVA-ului datorat bugetului de stat şi la aproximativ acelaşi preţ cu cel de achiziţie din import realizand o fraudă de tip „carusel”. În această modalitate, societăţile comerciale beneficiare deduceau ilegal TVA-ul şi practicau un preţ de vânzare diminuat faţă de preţul real al mărfurilor. Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională este estimat la suma de 1.800.000 de Euro”, se afirmă într-un comunicat DIICOT de la începutul urmăririi penale.

Milioane de euro din comerţul cu laminate
Rechizitoriul grupării din Hunedoara oferă detalii despre afacerile suspecte şi despre modul în care aceştia ar fi reuşit să penetreze autorităţile.  

„În municipiul Hunedoara, în perioada anilor 2009 - 2011, până la intervenţia organelor de urmărire penală din cadrul DIICOT, Serviciul Teritorial Alba Iulia, s-a constituit şi a funcţionat un grup infracţional nestructurat, specializat în comerţul ilegal cu produse laminate, având ca scop sustragerea societăţilor folosite de la plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului statului, în special TVA, ca urmare a achiziţiilor intracomunitare de produse laminate efectuate din ţările membre ale Uniunii Europene. Liderii acestui grup infracţional, prin societăţile folosite, deţineau practic o pondere foarte mare în domeniul achiziţionării şi comercializării produselor laminate din judeţul Hunedoara, denumirea „COMSID” fiind foarte cunoscută în domeniul achiziţiei, comercializării şi confecţiilor din produse laminate din zonă şi nu numai, motiv pentru care toate societăţile deţinute de inculpatul Cupeţiu Dorin, indiferent de forma de organizare şi alte menţiuni, conţin cuvântul „COMSID” în denumire.

Dorin Cupeţiu ar fi fost liderul grupării
Potrivit anchetatorilor, Dorin Cupeţiu era liderul şi principalul beneficiar al produsului infracţiunilor săvârşite, el fiind şi cel care deţinea, prin societăţile sale, suficiente resurse materiale pentru derularea achiziţiilor intracomunitare. Balint Dan, Udrea Călin şi Şionei Dorin erau executanţii, persoanele care îşi asumau direct şi aparent răspunderea pentru faptele comise la solicitarea inculpatului Dorin Cupeţiu şi în folosul acestuia.

Toţi membrii grupării aveau sarcini prestabilite în cadrul grupării, afirmau anchetatorii, astfel că: Dorin Cupeţiu era cel care avea contactul şi comanda mărfurile către furnizorii din U.E., stabilea cu aceştia preţurile, condiţiile contractului şi plătea în avans sumele de bani către societăţile intermediare care efectuau importul mărfurilor, doar în mod scriptic şi aparent, întrucât laminatele erau livrate direct către firmele sale şi tot acesta era cel care beneficia în principal de folosul rezultat ca urmare a activităţilor infracţionale comise, fiind liderul grupării. Balint Dan, Udrea Călin şi Şionei Dorin erau cei care figurau, aparent, ca administratori ai firmelor intermediare folosite şi identificate de ei sau chiar de Dorin Cupeţiu, respectiv la firmele care scriptic efectuau achiziţiile intracomunitare şi care scoteau în numerar o parte din sumele de bani livrate de firmele administrate de Dorin Cupeţiu pentru a-i restitui acestuia „cash”, în folos personal, dar şi care, creau firmelor lui Dorin Cupeţiu şi alte avantaje financiare ilegale, întrucât facturau marfa scriptic importată cu TVA şi la preţuri situate chiar sub nivelul celui de achiziţie (în prima fază), întocmeau documente justificative false şi efectuau operaţiuni comerciale interne fictive, pentru a compensa TVA-ul de plată cu cel de încasat, cu scopul prelungirii duratei de funcţionare a societăţilor intermediare folosite, arătau anchetatorii, în dosar.

Firmele ocolite de controale
Potrivit anchetatorilor de la DIICOT, exista suspiciunea că gruparea a fost sprijinită în activitatea infracţională derulată, mai ales prin consultanţă şi protecţie, de angajaţi ai autorităţilor statului cu atribuţii de control economico-financiar, din municipiile Deva şi Hunedoara, persoane rămase neidentificate sau faţă de care nu s-a reuşit probarea activităţilor datorită trecerii timpului faţă de momentul intervenţiei, însă s-a constatat că, firmele folosite de inculpaţi au fost controlate rar, iar când au fost controlate nu s-au efectuat sesizări penale, ci din contră, sau admis contestaţii la actele de control întocmite, iar cercetările nu au fost derulate operativ şi complex, cu privire la întreg fenomenul infracţional, ci izolat, pe societăţi intermediare.

„Din acest motiv, primul control financiar – contabil care a constat aspecte de natură infracţională a fost cel realizat de DGFP Timişoara la o societate care la acea dată figura scriptic cu sediul în Timişoara, de unde a şi fost preluată prin cesiune de către Udrea Călin şi Şionei Dorin, de la nişte cunoştinţe ale lui Dorin Cupeţiu”, se arată în dosar.

„Având în vedere astfel de împrejurări, respectiv capacitatea inculpaţilor de a penetra autorităţile statului din judeţul Hunedoara, aspect ce reiese din materialul probator administrat, se întăreşte susţinerea că o caracteristică a acestei grupări infracţionale a fost şi siguranţa şi încrederea inculpaţilor că anumiţi reprezentanţi ai autorităţilor abilitate cu atribuţii de control ale statului sunt de partea lor, împrejurare datorită căreia au ajuns să se creadă de neatins, fapt pe care îl şi afirmau, dar care prin trecerea timpului şi derularea activităţilor infracţionale de către inculpaţi, a şi determinat producere la bugetul statului a unor prejudicii foarte mari, stopate doar de intervenţia organelor de urmărire penală de la DIICOT, S.T. Alba Iulia şi respectiv DNA – Serviciul Teritorial Timişoara”, arătau anchetatorii, în dosar.

Toate aceste aspecte constituie date concrete cu privire la modul de gândire şi acţiune al inculpaţilor pentru atingerea scopului infracţional prestabilit şi precizat anterior, dar demonstrează şi coordonarea grupării, având un mod diferenţiat de împărţire a sumelor şi bunurilor obţinute, împărţire confirmată şi de modul chiar opulent de trai al unor inculpaţi din grup, se arată în dosar.

Se credeau intangibili, spun anchetatorii
Potrivit DIICOT, semnificative, în vederea prezentării modului de constituire şi acţiune a grupării, dar şi a modului de a gândi al inculpaţilor, respectiv în prezentarea aurei de intangibilitate faţă de autorităţile statului creată în jurul acestora, sunt şi declaraţiile angajaţilor societăţilor deţinute de Dorin Cupeţiu care contrar unor probe evidente şi concludente, au acceptat să relateze doar spre final, după luarea unor măsuri preventive faţă de Dorin Cupeţiu şi numai parţial anumite aspecte adevărate cu privire la faptele comise, crezându-i pe inculpaţi intangibili şi cu putere de a scăpa de sub puterea legii şi a le face ulterior rău, cu atât mai mult cu cât acest mod infracţional de a opera dura de foarte mult timp şi niciodată inculpaţilor nu li s-a întâmplat nimic, indiferent ce controale au existat. Astfel, Dorin Cupeţiu poza într-un comerciant de succes, dar cu un statut privilegiat, cu o putere financiară deosebită, cu putere de exemplu pentru ceilalţi, cu relaţii în diferite cercuri ale autorităţilor locale şi alte organizaţii, fiind considerat chiar intangibil din punct de vedere al acţiunii autorităţilor de control financiar-contabil şi de ordine publică, se arată în dosar.

Anchetatorii susţineau că Dorin Cupeţiu deţinea bunuri mobile şi imobile vădit disproporţionate ca valoare faţă de veniturile legale obţinute, bunuri care au fost trecute formal pe numele unor apropiaţi, şi a împrumutat direct sau prin intermediari, cu dobândă, firmele deţinute cu sume importante de bani, de ordinul milioanelor de lei noi – exemplu, soţia sa a împrumutat o societate cu peste 12.000.000 lei (120 miliarde de lei vechi) numai în 2009 - 2011, ocazie cu care a fost luate ca şi garanţie active ale societăţii, care au fost trecute sau urmau să treacă astfel în proprietatea soţilor Cupeţiu ca şi persoane fizice, fiind date de societăţile deţinute în schimbul plăţii datoriilor.

Gruparea a fost destructurată în toamna anului 2012, iar potrivit procurorilor, membrii acesteia ar fi obţinut sume importante de bani în urma unor afaceri cu produse laminate şi fier vechi, efectuate prin societăţile lor, care se sustrăgeau de la plata impozitelor şi taxelor datorate statului român.

„Ca mod de operare, inculpaţii au achiziţionat, prin cesiune, mai multe societăţi comerciale, pe care le-au utilizat pentru derularea de achiziţii intracomunitare, prin interpunerea lor în relaţiile comerciale dintre partenerii externi din Uniunea Europeană şi beneficiarii reali ai marfurilor, respectiv societăţile comerciale administrate de catre liderii grupării, din municipiul Hunedoara. Societăţile intermediare controlate de către învinuiţi facturau mărfurile achiziţionate din U.E. către societăţile comerciale beneficiare, fără calculul legal al TVA-ului datorat bugetului de stat şi la aproximativ acelaşi preţ cu cel de achiziţie din import realizand o fraudă de tip „carusel”. În această modalitate, societăţile comerciale beneficiare deduceau ilegal TVA-ul şi practicau un preţ de vânzare diminuat faţă de preţul real al mărfurilor, se arată în dosar.

„Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională este estimat la suma de 1.800.000 de euro”, informa DIICOT, într-un comunicat emis în luna octombrie a anului 2012.

Dorin Cupeţiu este martor în dosarul în care fostul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba, comisarul şef Traian Berbeceanu, a fost achitat, pe fond, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, pentru favorizarea unor grupări infracţionale. Anchetatorii de la DIICOT susţineau că omul de afaceri hunedorean ar fi fost anunţat că la domiciliul său urmau să aibă loc percheziţii. La rândul lor, procurorii care au făcut acuzaţiile au fost condamnaţi pentru fabricarea probelor, care să ducă la incriminarea lui Traian Berbeceanu.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Povestea ascensiunii interlopilor care au îngrozit Hunedoara în anii 2000, oraşul ajuns sub asediul mafiei fierului

Secretele temutului interlop achitat de o condamnare de 10 ani: cum funcţiona reţeaua de teroare a lui Cristian Litera

Lovitură de teatru după 13 ani în dosarul mafiei fierului vechi, ancheta coordonată de Traian Berbeceanu şi Codruţa Kovesi



 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: