Cum a ajuns rivalitatea proverbială dintre Galaţi şi Brăila subiect de cercetare academică

Cum a ajuns rivalitatea proverbială dintre Galaţi şi Brăila subiect de cercetare academică

Brăila şi Galaţi văzute de sus, noaptea FOTO Facebook/ Cristian Deceanu

Universitatea „Danubius“ din Galaţi a scos un volum care însumează o serie de cercetări din perspectivă istorică, economică şi socială a eternului conflict, dar care şi identifică în parte cauzele şi efectele rivalităţii proverbiale dintre Galaţi şi Brăila.

Începută pe considerente istorice, continuată pe coordonate ideologice şi ajunsă în zilele noastre, deseori, subiect de anecdotă, rivalitatea dintre oraşele dunărene Galaţi şi Brăila este, fără îndoială, de poveste. Căci deşi între cele două municipii importante (ambele sunt în top 10 în România ca număr de locuitori) se află la numai 12 kilometri unul de altul, formează cea mai mare conurbaţie din ţară (după Bucureşti) şi te-ai aştepta să aibă o mulţime de lucruri în comun, în fapt cuvântul de ordine este rivalitatea.

De altfel, în ultimele cinci secole (Galaţiul este atestat de la 1445, Brăila de la 1368) nu a existat niciun moment în care cele două comunităţi să colaboreze cu adevărat (poate cu excepţia părţii religioase), fie pentru că aşa le-a impus realitatea istorică, fie pentru că, atunci când colaborarea a fost posibilă, nu au vrut cârmuitorii.

Aşa se face că în anul de graţie 2020, după mai bine de 30 de ani de libertate şi modernitate, încă nu există niciun proiect comun între cele două oraşe (deşi discuţii la nivel instituţional şi privat au fost), în vreme ce numărul conflictelor pare să crească, iar nemulţumirile se adâncesc.

Cele mai recente dispute sunt legate de transmiterea prin decizie de Guvern a 1.000 de hectare de teren din teritoriul Brăilei către Galaţi (pentru ca oraşul Galaţi să se extindă, în premieră istorică, dincolo de Siret), dar şi de ideea Ministerului Sănătăţii (la care s-a renunţat ulterior) ca bolnavii de Covid-19 din Galaţi să fie trataţi la Brăila.

Însă cel mai interesant aspect este că rivalitatea dintre cele două oraşe a depăşit deja faza şicanelor, bancurilor şi proceselor în Justiţie şi a devenit, de ceva vreme, subiect de cercetare academică. Iniţiativa aparţine unui grup de profesori de la Universitatea „Danubius” din Galaţi (dar care are sediul exact la graniţa dintre cele două „tabere”) şi s-a concretizat deocamdată într-un volum intitulat „Galaţi-Brăila. Trecut. Actualitate. Perspective”.

Volumul a fost coordonat de Benone Puşcă, Andy Puşcă, Fănel Teodoraşcu şi Cristian Sandache şi încă de la început a stârnit controverse. Evident, gălăţenii s-au umflat în pene că numele oraşului lor este pus, pe copertă, înaintea celui al Brăilei, iar brăilenii s-au supărat că-i aşa, argumentând că aşezarea lor e mai veche, ca atestare, cu aproape un secol.

Însă dincolo de acestea, de argumentele istorice, de procesele încă în derulare pentru terenul amintit, de faptul că noul pod peste Dunăre se face la Brăila (spre disperarea gălăţenilor, care au fost cât pe ce să facă un tunel pe sub Dunăre, în replică), că ambele administraţii ar dori un aeroport, însă refuză să se pună de acord, că nici măcar un drum ca lumea nu există între aşezări, rămâne senzaţia că rivalitatea este uşor artificială, forţată, ţinută în viaţă de un orgoliu greu de înţeles din exterior.

Un volum ce spune multe, dar nu tot

Revenind la cercetarea făcută de cei de la Universitatea Danubius trebuie să remarcăm faptul că este doar începutul unui demers ce va avea o anvergură cu siguranţă mult mai amplă. Aşa cum îi stă bine unei analize sistematice, volumul se deschide cu o lucrare pe argumente istorice a lect.univ.dr Constantin Tănase („Galaţi şi Brăila – reperele unei istorii cosmopolite”) din care aflăm că trecutul n-a fost deloc prietenos cu cele două localităţi vecine.

Coperta volumului scos de Universitatea Danubius FOTO C Crângan

Şi nici nu se prea putea altfel câtă vreme s-au aflat în provincii diferite (Moldova, respectiv Muntenia), sub influenţe (şi chiar ocupaţii) imperiale diferite şi s-au luptat mereu pentru a fi principalul port de la Dunărea de Jos (poarta comercială dinspre răsărit a Europei).

Apoi, conf.univ.dr Cristian Sandache devoalează „Galaţii în perioada interbelică. Secvenţe socio-economice”, iar profesorul Ioan Munteanu (autorul – atenţie!– a 29 de volume despre istoria Brăilei) intră direct în subiect cu „Rivalitatea Brăila- Galaţi” văzută dinspre malul sudic al Siretului.

Nu lipseşte din cercetare abordarea literară (Alina Beatrice Cheşcă – „Mihail Sebastian: spirit brăilean şi dunărean”, nici cea economică (Cătălin Angelo Ioan, Gina Ioan – „Analiza activităţii economice a judeţelor dunărene relativ la media câştigului salarial net”) şi nici cea administrativă (Gabriela Marchis - Dezvoltarea conurbaţiei Galaţi- Brăila între oportunităţile perioadei de programare 2014-2020 şi interes(e)”.

Conf.univ.dr Cristinel Munteanu face apoi un apel „Pentru depăşirea localismului cultural prin universalitate”, conf.univ.dr Mirela Arsith surprinde cu „Municipiile Brăila şi Galaţi – o analiză imagologică”, iar  Sergiu-Lucian Sorcaru ne adânceşte în chestiune prin „Stimularea fluxurilor de ISD în Regiunea Galaţi-Brăila, prin dezvoltarea unui cluster”.

Fostul jurnalist de la „Adevărul” (acum cadru universitar) Fănel Teodoraşcu îşi aminteşte din plin de fosta profesie în lucrarea „Zona Galaţi-Brăila în discursul candidaţilor la alegerile pentru funcţia de primar (în municipiile Galaţi şi Brăila)”, în vreme ce conf.univ.dr Florin Iftode dă tuturor un strop de speranţă prin „Argumente pentru dezvoltarea regională în Sud-Estul României”.

Cum spuneam, însă, cercetarea este încă departe de a fi epuizat subiectul, lucru pe care autorii îl şi recunosc, alături de promisiunea de continua analiza academică. Căci ar fi interesat de citit şi despre diferenţele şi asemănările etno-folclorice, lingvistice, arhitecturale şi, poate, infracţionale.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările