Ce ascunde sentimentul de neîmplinire. Întrebarea care ne poate repune viaţa pe drumul corect

Nu puţini sunt cei care afişează un zâmbet de protocol pe faţă aproape în fiecare zi, deşi în interior simt un mare gol. În spatele acestuia stă o acumulare de neîmpliniri atât pe plan personal, cât şi profesional, dar şi social.

Nu există persoană care să afirme că nu a avut un sentiment de neîmplinire în viaţă. Această stare poate fi dobândită pe parcursul vieţii prin stilul de viaţă şi comportamentul pe care îl avem, dar poate fi şi moştenit, când în familie s-a trăit puternic această stare.

”Vorbim practic de un sentiment care îţi creează acea stare că eşti incomplet. Un bilanţ negativ care este hrănit de idealuri prea multe şi prea înalte duce la sentimentul de neîmplinire. La cele mai multe persoane, neîmplinirea nu este conştientizată”, explică psihologul Stelian Chivu.

Cei mai mulţi dintre noi ajung să se obişnuiască cu acest sentiment negativ, dar ce nu ştiu ei este că neîmplinirea conduce gradual la o scădere pronunţată a randamentului la locul de muncă, oricare ar fi acesta, dar şi la o creştere a stresului.

”În spatele oricărei neîmpliniri este un gol, şi anume golul din interior, golul sufletesc. Şi programele mentale impuse din exterior conduc la acest sentiment de neîmplinire. Simţim că ceva ne lipseşte. Nuanţa de reţinut aici este că acel ceva îl stabilim noi sau societatea. De pildă, sunt persoane care nu se simt împlinite pentru că nu au ultimul tip de maşină sau nu ştiu ce sumă de bani în cont. Aici nu mai vorbim de neîmplinire, ci de un program negativ indus de familie sau anturaj”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Golul interior din spatele neîmplinirii apare de cele mai multe ori într-un moment de criză de identitate şi este însoţit, de regulă, de depresie. Cei mai mulţi dintre noi care trăiesc un astfel de sentiment nu au un ţel, un scop în viaţă.

Planurile pe care se manifestă sentimentul de neîmplinire

După neîmplinire apare imediat nemulţumirea, iar dacă aceasta este manifestată o lungă perioadă de timp, ne vom confrunta cu un sentiment profund de tristeţe, care va genera probleme la plămâni şi va afecta sistemul imunitar.

”Ajungem să ne simţim neîmpliniţi prin parcurgerea mai multor etape. Mai întâi vom fi confuzi, ne vom manifesta împrăştiat, şi pentru că nu avem un scop în viaţă, vom constata că obosim foarte uşor şi pe acest fond apare oboseala şi frustrarea. Practic, simţim că nu ne găsim locul şi asta duce la decepţie”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Efectele sentimentului de neîmplinire se manifestă pe plan spiritual, când cel în cauză nu îşi trăieşte viaţa în acord cu ceea simte în interior, pe plan mental, când majoritatea gândurilor sale sunt negative, cu vibraţie scăzută, şi pe plan emoţional apar sentimentele de care vorbeam anterior: plictiseală, apatie, decepţie şi frustrare. Pentru a depăşi această stare care ne poate bulversa total viaţa, este necesar să devenim conştienţi de ea, iar apoi să ne întrebăm ce ne lipseşte ca să fim fericiţi.

”Dacă vom căuta sincer răspunsul la această întrebare, o bună parte din aspectele ce ţin de neîmplinire se vor rezolva. Cele mai multe persoane neîmplinite sunt cele care sunt singure. Este posibil să îşi caute jumătatea sau să fi avut o relaţie, iar aceasta să se fi finalizat cu o despărţire. Există pericolul ca şi dacă îşi găseşte o persoană cu care s-ar potrivi, pentru că a trăit o lungă perioadă de timp starea de neîmplinire, cel în cauză să fie pentru o perioadă fericit, însă din cauza reflexelor generate de acest sentiment negativ, care se instalează ca act reflex, va găsi din nou motive care să îl facă să se simtă neîmplinit”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Nu încerca să îţi acoperi golul din suflet printr-o relaţie

Prin urmare, să încerci să îţi umpli golul din suflet prin intermediul altei persoane nu este deloc o soluţie, atât timp cât nu ai căutat în interior sursa problemei şi nu ai rezolvat-o, împăcându-te în primul rând cu tine însuţi. Dacă nu reuşeşti să faci acest lucru, cel mai bine este să apelezi la un specialist care să găsească psihoterapia cea mai potrivită pentru tine.

Foarte importante sunt odihna şi hrana, dar şi cantitatea de aer pe care o respirăm. O oxigenare insuficientă a creierului nu va face decât să acutizeze sentimentul de neîmplinire, iar în acelaşi timp va apare şi anxietatea. Exerciţiile de respiraţie sunt de un real folos în această situaţie şi este de dorit să ne facem o autoevaluare sinceră, în special a idealurilor pe care ni le-am stabilit în viaţă.

Este posibil ca unele dintre ele să nu fie realiste, de unde şi sentimentul de neîmplinire care există, fiind necesar să ne stabilim ţeluri care sunt mai fezabile, mai aproape de capacitatea reală de a le îndeplini.

”Trebuie să renunţăm să facem «ceea ce trebuie». De foarte multe ori, starea de neîmplinire este generată şi de ceea ce spune familia sau societatea că trebuie să facem. De pildă, să ne căsătorim la o anumită vârstă, să ne îmbrăcăm într-un anume fel sau să ne comportăm într-un anume mod. Când înlocuim acest «ce trebuie» cu ceea ce simţi că îţi face bine, este deja un mare pas către vindecare. De asemenea, trebuie să renunţăm să ne mai comparăm cu alţii. Fiecare are calităţile şi defectele sale. Dacă te compari cu cineva care are mai mulţi bani, poate o maşină mai puternică sau ţi se pare că este mai deştept, te pui singur în inferioritate. Este recomandat să ne comparăm întotdeauna doar cu noi înşine şi cu ceea ce avem în interior, cu focusare pe ceea ce putem şi ne face plăcere să facem”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Focusare doar pe lucrurile care ne fac plăcere

Evident, este vorba despre acele lucruri pe care le putem face şi care sunt morale şi respectă legea, pentru că, de pildă, nu ne putem apuca să ascultăm muzică la maximum pentru că asta ne face să ne simţim bine, în timp ce vecinii de scară nu pot să mai doarmă noaptea. Este necesar să lucrăm pentru a elimina gradual gândurile şi programele negative pentru că astfel vom reuşi să scăpăm mai repede de starea de neîmplinire.

Dacă ne confruntăm în continuare cu acest sentiment negativ, este recomandat să ne concentrăm atenţia către ceva ce ne face plăcere. Poate fi o meditaţie sau o rugăciune, o plimbare prin parc sau pe marginea unei ape, ori ascultarea unei muzici relaxante.

”Albert Einstein spunea că sunt două feluri de a ne trăi viaţa. Unul de a crede că nu există miracole, altul de a crede că totul este un miracol. Este de preferat să alegem a doua variantă nu pentru a ne minţi singuri, ci pentru că aceasta este realitatea, dacă vom deveni suficient de conştienţi încât să realizăm acest lucru”, conchide psihologul Stelian Chivu.