Războiul rachetelor în Vrancea. Seceta, grindina şi politica fac prăpăd în cea mai mare podgorie din Moldova

Războiul rachetelor în Vrancea. Seceta, grindina şi politica fac prăpăd în cea mai mare podgorie din Moldova

Grindina a făcut prăpăd la Ţifeşti, dar sistemul de protecţie n-a fost pornit FOTO: Ştefan Borcea

Scandal politic din cauza secetei catastrofale şi după un adevărat prăpăd în podgoriile celui mai important judeţ viticol din Moldova. Peste 300 de hectare de vii, distruse de intemperii deoarece sistemul antigrindină nu a fost activat, deşi se impunea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peste 300 de hectare cultivate cu viţă de vie au fost făcute praf în comuna vrânceană Ţifeşti, în urma grindinei din după-amiaza de 29 iunie. Faţă de alte dăţi, sistemul antigrindină, care există şi funcţionează în zonă,nu a mai fost activat,  iar pagubele sunt însemnate.

 „Nu ştim de ce nu s-au tras rachete antigrindină acum, pentru că altă dată se trăgea doar la apariţia unui singur norişor. Lucrez 30 de hectare de vie, din care 20 sunt compromise aproape total. Nu am asigurare, pentru că suprafeţele nu sunt compacte. Am informat autorităţile, sper să primim despăgubiri”, potrivit fermierului Vlad Postolache.

„Această viţă se va reface în doi trei ani după ce a fost lovită de grindină. Păcat că este o viţă productivă, tânără, era îngrijită foarte bine. A fost un ciclon venit din aer, nu pot să-mi dau seama cum a putut să cadă doar  la noi”, spune şi Stelian Dumbravă tehnician al unei firme care administrează 100 de hectare de vie.

Această problemă pe marginea sistemului de apărare antigrindină, care are ca scop protejarea culturile agricole, a suscitat discuţii încinse între politicieni. Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Toma, care este şi preşedintele PNL Vrancea şi prefectul Nicuşor Halici – preşedintele PSD Vrancea şi-au trimis săgeţi unul altuia, fiind aduse în discuţie inclusiv  teorii conspirative cum că sistemul anti-grindină ar produce secetă.

„Ani la rând, Sistemul Anti-Grindină a funcţionat şi a salvat sute de hectare de la distrugere. Sistemul şi-a dovedit eficienţa şi a fost testat înainte să fie pus în funcţiune. În acest context, solicit actorilor politici şi decizionali din Vrancea să nu creeze un conflict între podgoreni şi alţi producători agricoli, prin susţinerea faptului că sistemul anti-grindină ar produce secetă. Declaraţiile hazardate nu-şi au rostul şi nici logica”, a transmis Cătălin Toma.

El face aluzie către prefectul Cătălin Halici, care a avut o discuţie cu mai mulţi fermieri din judeţ care lucrează cultură mare şi care au exprimat ideea că pe timp de secetă şi grindina este bună. Mai mult decât atât, în urmă cu două săptămâni, după ce o rachetă antigrindină s-a dezintegrat în aer şi a căzut în curtea unui vrâncean, prefectul a cerut o anchetă şi stoparea folosirii rachetelor antigrindină pentru verificarea acestora de către producător.

Umbrela antigrindină nu e chiar umbrelă

Halici spune că s-a respectat protocolul. „Nu numai în spaţiul aerian din judeţul Vrancea au fost înregistrate interdicţii, ci şi în judeţele Iaşi şi Prahova, la intervale de timp diferite. Sistemul de protecţie antigrindină nu poate fi asemănat cu o umbrelă care ne protejează permanent. Eficacitatea acestuia este de 75% şi este dată de limitările azimuturilor interzise, a radarului meteorologic şi a interdicţiilor periodice de lansare din cauza navelor care tranzitează spaţiul aerian la acel moment. Fenomenul meteorologic de formare a grindinei ar fi putut fi redus, însă sunt situaţii în care trebuie respectate protocoalele”, a răspuns prefectul.

Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor a explicat ulterior, prin intermediul unui comunicat de presă, că Unitatea Vrancea a intrat în stare de alarmă, dar a primit interdicţie de tragere de la autoritatea de aviaţie civilă.

„Interdicţia de lansare a rachetelor antigrindină a fost valabilă în intervalul orar 16,28 - 17,08. Ca urmare a acestei situaţii, în zona Panciu-Ţifeşti, cantitatea de precipitaţii care a ajuns la sol a fost de cca 50 l/mp, dar a fost însoţită şi de grindină, fapt ce a condus la distrugerea unor culturi agricole”.

Oficial, autoritatea nu a dat explicaţii foarte clare legate de motivul pentru care nu a aprobat tragerile, invocând invocat doar problema generală a siguranţei traficului aerian, dar neoficial se spune că interdicţia are legătură cu patrulele aeriene care monitorizează spaţiul NATO în contextul războiului din Ucraina.

Sistemul antigrindină din Vrancea este considerat cel mai important din România. Cuprinde 12 puncte de lansare în Vrancea şi 8 în Galaţi. Punctele de lansare a rachetelor antigrindină din Vrancea se afla Sihlea, Milcovul, Bordeasca Veche, Vulturu, Panciu, Boloteşti, Varniţa, Ţifeşti, Rugineşti, Vîrteşcoiu, Urecheşti şi Vânători. Prin intermediul celor 12 puncte de lansare sunt protejate peste 150.000 de hectare numai la nivelul judeţului Vrancea.

Urmează ca viticultorii şi autorităţile să stabilească valoarea pagubelor şi, eventual, posibil compensaţii financiare pentru fermierii păgubiţi de grindină. Vrancea este cel mai important bazin viticol al ţării, cu peste 22.000 de hectare cultivate cu viţă de vie.

Vă mai recomandăm:

VIDEO Ce spun meteorologii despre folosirea rachetelor care sparg norii şi distrug grindina. Fermierii, nemulţumiţi că procedura ar duce la secetă

O rachetă antigrindină a căzut în gospodăria unui vrâncean. E a treia oară când se întâmplă în acea localitate

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările