Esenţa democraţiei asta este: competiţie liberă în alegeri, onestitate faţă de alegător, iar forţele politice câştigătoare (validate de către Parlament) să-şi respecte promisiunile făcute electoratului.

Tehnocraţii au ajuns la putere după tragedia de la Colectiv, când nici o forţă politică nu şi-a asumat răspunderea guvernării. Atunci PSD+ALDE (alde cine?), pentru a evita alegerile parlamentare anticipate şi pentru a-şi conserva majoritatea din Parlament, au votat aproape in corpore pentru investitura cabinetului ministerial al tehnocraţilor. La fel a procedat şi PNL, dar şi UDMR, însă nu din simpatie pentru Dacian Cioloş et. comp, ci din oportunism: nici parlamentarii liberali şi nici aceiaşi eterni lideri udemerişti nu au vrut să plece acasă pentru a lăsa loc alegerilor anticipate.

Imediat după tragedia din acel club bucureştean al groazei, PSD apărea în picaj în sondaje (tot din cauza corupţiei), în timp ce PNL (o clonă debusolată a pesediştilor), lăsa impresia că se află pe valul încrederii în rândul populaţiei.

S-au înşelat, în acele zile, cei care au crezut că PSD+ALDE+PNL+UDM au dat votul lor, la 17 noiembrie 2015, pentru aducerea unor tehnocraţi la guvernare, ca semn că sunt obligate de realitate să facă un pas în spate pe scena politică, sau din respect şi compasiune pentru morţii de la Colectiv şi familiile lor traumatizate pe întreaga lor viaţă. Dimpotrivă, ele şi-au rezervat timp pentru regrupare, pentru cosmetizarea propriei lor imagini şi pentru captarea unui electorat cât mai numeros din perspectiva alegerilor parlamentare de peste un an, în decembrie 2016.

Din acest punct de vedere, PSD nu a avut un competitor care să-l pună în dificultate.  Pentru a-şi atinge scopurile, strategia socialiştilor îmburgheziţi (graţie aşa-zisei revoluţii din decembrie 1989) în privinţa recuperării puterii guvernamentale prin voinţa electoratului s-a dovedit fără cusur. Au folosit întregul an 2016 pentru a fragiliza guvernarea tehnocrată, tocând-o mărunt, mărunt! Ei au validat-o la putere, ei au decredibilizat-o sistematic! Au făcut apel la întregul arsenal de tehnici privind manipularea minţilor cu puţină ştiinţă de carte şi educaţie.

Mesajele ipocrite ale liderilor centrali şi locali ai PSD, ale echipelor sale de zgomot din media (mai degrabă propagandişti decât jurnalişti) au avut un singur scop: să inducă în mintea oamenilor ideea că sărăcia în România tehnocraţii au adus-o (sprijiniţi de PNL, desigur); că tehnocraţii au adus zero fonduri europene şi că aceştia sunt o catastrofă la guvernare pentru ţara noastră. Discreditarea tehnocraţilor şi a adversarilor politici a fost unul dintre scopurile PSD.

Al doilea scop urmărit de PSD a vizat diferenţierea în oglindă: noi, pesediştii, suntem frumoşi şi deştepţi, avem specialişti să formăm şi cinci guverne, în timp ce voi, tehnocraţii, sunteţi zero barat, iar celelalte partide sunt vai mama lor. Şi asupra românilor s-a prăvălit o avalanşă de promisiuni care de care mai ademenitoare.

PSD a dovedit şi în această privinţă o netă superioritate în a concepe şi lansa în spaţiul public un program de guvernare mai convingător decât Biblia. Un volum de file încărcate cu cifre şi grafice care de care  mai fanteziste pe care le-a susţinut în public, prin echipele sale de campanie, cei mai demagogi activişti ai săi, dar mai ales prin intermediul televiziunilor de casă Antena 3 şi România TV, adevărate laboratoare de spălare pe creier a milioane şi milioane de votanţi. Iar în decembrie 2016, PSD şi-a văzut visul împlinit: i-a mai prostit încă odată pe alegătorii debusolaţi. Au fost vreo 3,2 milioane din totalul de aproape 18 milioane cu drept de vot, dar, pe lege, destui cât să le asigure lui Dragnea şi lui Tăriceanu dreptul de a pune mâna pe puterea legislativă şi executivă.

Sărmanii români adormiţi! Mereu păcăliţi! Ademeniţi şi păcăliţi de FSN, de Patrulaterul Roşu, de PDSR, PSD, Alianţa DA, de USL, de PSD+ALDE. Aleşii – mereu câştigători. Ei, românii aburiţi cu promisiuni întotdeauna mincinoase, mereu pierdanţi.

Acum, că s-a încheiat şi primul an de guvernare al Coaliţiei PSD+ALDE (susţinută de aceiaşi minoritari de la UDMR care fac alergie la Trianon), şi când avem la dispoziţie şi toate datele oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică, de BNR şi EUROSTAT, am încercat să văd ce s-a întâmplat în România în timpul guvernării tehnocraţilor (2016), comparativ cu aceea impusă de Dragnea et. Tăriceanu în 2017. Faţă-n faţă, în oglindă, situaţia economico-socială din cei doi ani ne arată că Guvernul Cioloş a fost mai eficient – mai bun pentru români – în comparaţie cu guvernele conduse de Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose.

În 2016, creşterea economică a fost cu 4,8 % mai mare comparativ cu anul anterior 2015, dar inflaţia a fost pe minus comparativ cu aceeaşi perioadă: adică – 0,4 %, cea mai mică din istoria recentă a României!

În 2017, creşterea economică a fost cu 7 % mai mare faţă de anul 2016, însă inflaţia a fost de 3,2 %, record în Uniunea Europeană, muşcând adânc din puterea de cumpărare a concetăţenilor noştri.
În 2016, mărfurile alimentare au fost mai scumpe, în medie faţă de anul anterior, cu 0,26 %, cele nealimentare cu 0,3 %, iar serviciile cu 0,08 %. În 2016 au fost scumpiri la zahăr (10 %), dar şi ieftiniri importante: la gaze cu 7,4 % şi la energie electrică, 6,3 %.

Pentru 2017 mi-ar trebui o pagină întreagă să înşirui scumpirile, în cascadă, la produsele alimentare, nealimentare şi servicii, încât rezum şi le menţionez doar pe cele de la combustibili, gaze şi energie. Scumpiri care s-au propagat în lanţ în toate domeniile vieţii economico sociale.

Să vedem şi cum stăm cu ”melodia” intitulată ”zero fonduri europene atrase de tehnocraţi” plecată zilnic din gura tonomatelor PSD. Minciună cât Himalaya, pentru că din sursa numită ”Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană (Balanţa Financiară netă) la 30.11.2016”, document oficial al statului român şi al Comisiei Europene, aflat şi la Bruxelles şi în fişetul lui Eugen Orlando Teodorovici, actualul ministru al Finanţelor, ne dăm seama cum ştiu să manipuleze PSD-ştii populaţia pe care o crede scurtă la minte.

Aşadar, Soldul Cadrul Financiar Multianual 2007-2013 şi 2014-2020 ne arată că, în 2016, România condusă de Guvernul Dacian Cioloş a accesat fonduri europene în sumă de 7.025.007.000 euro, cu peste 600 de milioane în plus faţă de anul 20015, cu peste 1 miliard faţă de 2014 şi de aproape trei ori mai mari decât în anul 2008, când guvernul nefericitei noastre ţări era condus de către liberalul roşu cu papion numit Călin Constantin Popescu Tăriceanu. Reţineţi, oameni imuni la manipulare: din cele 45,7 miliarde de euro intraţi de la Bruxelles în România în perioada 2007-2016, guvernarea Cioloş a adus peste 7 miliarde, beneficiind, desigur, şi de pregătirea proiectelor anterioare pentru accesare, dar şi lăsând în urma lui condiţionalităţi agreate de UE pentru primul guvern al lui Dragnea.

O altă comparaţie între guvernarea tehnocraţilor şi aceea a PSD priveşte deficitul bugetar consolidat din anii 2016 şi 2017, conform celebrului MTO de care uitase Ponta la întâlnirea cu Băsescu. Guvernul Cioloş a ţinut în frâu balanţa veniturilor şi cheltuielilor, pentru ca România să nu depăşească limita de 3 %, spre a nu fi sancţionată de UE. În schimb guvernele controlate de Dragnea, ca să se încadreze şi ele în ţinta de deficit de 3 %, au recurs la o şiretlic marca Vâlcov - penalul: în veniturile bugetare pe anul 2017 au fost incluse şi cele 12,5 miliarde de lei primite de ţăranii români de la Uniunea Europeană, dar şi aproape 1 miliard de lei ”sechestraţi” încă de astă vară din dividendele companiilor de stat, lăsându-le fără sursa proprie de reinvestire a profitului. Aşa ceva nu a făcut nici un alt guvern până în 2017!

Pe cale cinstită, le era greu lui Vâlcov şi altor inventatori ai programului de guvernare să evite o coliziune cu UE, întrucât talgerul cu cheltuieli din balanţa bugetului atârna mult mai greu decât cel cu venituri, tot mai reduse ca procent de colectări în PIB (şi aici tehnocraţii au stat mai bine). Socialiştilor îmburgheziţi ai lui Dragnea nu le-a păsat că pun România într-o situaţie proastă privind respectarea MTO. Au burduşit buzunarele tuturor aleşilor - parlamentari, preşedinţi de consilii judeţene, primari –, adică vectorii electorali. Dar când a trebuit să respecte şi promisiunile făcute plebei, şi să-i mărească salariile cu 25 % de la 1 ianuarie 2018, a dus-o cu zăhărelul. Aşa se face că acum, în februarie, când oamenii aveau de primit lichidarea pe ianuarie, sute de mii de salariaţi s-au trezit că trebuie să semneze pentru mai puţini bani decât în noiembrie sau decembrie 2017. Şi cum românul are simţul umorului chiar şi în situaţii-limită pentru el, atunci mai face şi haz de necaz. Mesajul lui amar transmis  guvernanţilor zilele trecute sună astfel: nu ne mai măriţi salariile că vom ajunge şi mai săraci decât suntem!

O ultimă comparaţie priveşte viaţa şi moartea românilor. Mai exact, situaţia demografică.  Pentru a nu mai recurge la argumentul cifrelor, deoarece şi aşa am pus în pagină prea multe, scriu doar atât: în 2017, în România s-au născut mult mai puţini copii şi au murit mult mai mulţi concetăţeni decât în anul 2016. Pentru o viaţă mai bună, în 2017 au plecat din ţară mai mulţi români decât în 2016.

Concluzia este una singură, sănătoasă, obiectivă: Dacian Cioloş a fost un prim ministru independent, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose – marionete. Cioloş şi-a onorat funcţia cu responsabilitate, angajându-se în dezbateri de idei şi evitând cu diplomaţie disputele grobiene, dovedindu-se un om civilizat, cu educaţie aleasă (ce lecţie de bună purtare i-a dat mârlanului şef de la Antena 3!).

Aceeaşi atitudine am observat pe parcursul anului 2016, la unele dezbateri, şi la unii miniştri din guvernul condus de el: oameni cu carte, stăpâni pe profesia lor (l-am cunoscut personal pe Vlad Alexandrescu, fostul ministru al Culturii, cu origini în Odobeşti), în timp ce PSD s-a iluzionat că are specialişti pentru cinci guverne. Nici pe departe! Cu cine iese el în faţă? Cu unul  Ştefănescu – vector de imagine? Cu Altă Întrebare? Cu Nicolicea sau  Nicolae? Cel mai mare partid al ţării trimite în Guvernul Ţării oameni care nu vorbesc bine nici măcar limba maternă, dară-mi-te o limbă străină. A scos din joben miniştri de strânsură. Unii cu prestaţii jalnice. Puteţi compara un ministru ca Dragoş Pâslaru, de exemplu, cu urmaşul său la minister, Olguţa Vasilescu, care s-a dat franţuzoaică şi a confundat tramvaiul cu munca?Cititorule, îndrăzneşte să crezi: tehnocraţii au guvernat mai eficient România decât au făcut-o/o fac PSD-iştii!

P.S: Or fi existând sălbăticiuni şi în ”codrul” administrat de Codruţa-şefă, dar am văzut că jivinele sălbatice au şanse reduse ca să aducă pagube ”habitatului”. Până şi un căţelandru rău de gură şi-a luat coada între picioare dezamăgit că scheaună într-una fără să fie băgat în seamă de celelalte vieţuitoare ale pădurii.