Ziua în care Biserica Unită cu Roma a intrat în catacombe. 70 de ani de la arestarea episcopilor greco-catolici din România

Ziua în care Biserica Unită cu Roma a intrat în catacombe. 70 de ani de la arestarea episcopilor greco-catolici din România

Episcopul Iuliu Hossu citeşte la Alba Iulia proclamaţia Arhivă Episcopia de Cluj-Gherla

Greco-catolicii din Ardeal reprezentau aproximativ două milioane de credincioşi în momentul instaurării regimului comunist. Treptat, au intrat în ilegalitate, apoi au fost desfiinţaţi printr-un decret.

Episcopii şi preoţii care s-au opus decretului comunist au fost aruncaţi în temniţe, unde mulţi dintre ei şi-au găsit sfârşitul.

La data de 27 octombrie 1948, în urmă cu exact 70 de ani, într-o şedinţă de colectiv a Ministerului Afacerilor Interne, condusă de către ministrul Teohari Georgescu, s-a luat decizia arestării tuturor episcopilor greco-catolici şi s-au luat toate măsurile pentru desfiinţarea Bisericii Unite cu Roma.

Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii prin Decretul 358 de la 2 decembrie 1948, care stabilea: „În urma revenirii comunităţilor locale (parohii) ale cultului greco-catolic la cultul ortodox român şi în conformitate cu art. 13 din Decretul nr. 177/1948, organizaţiile centrale şi statutare ale acestui cult, ca: Mitropolia, Episcopiile, capitlurile (n.r. ‒ adunarea clericilor catolici dintr-o regiune), ordinele, congregaţiunile, protopopiatele, mănăstirile, fundaţiunile, asociaţiunile, cum şi orice alte instituţii şi organizaţiuni, sub orice denumire, încetează de a mai exista“, stabilea sec actul normativ. În cuprinsul legii, se mai specifica faptul că „averea mobilă şi imobilă aparţinând organizaţiilor şi instituţiilor, cu excepţia expresă a averii fostelor parohii, revine Statului Român, care le va lua în primire imediat“.

La acea vreme, spun istoricii, cultul greco-catolic avea aproximativ 1.800.000 de credincioşi, majoritatea dintre ei locuind în Transilvania, şi erau păstoriţi de aproximativ 1.700 de preoţi. Biserica greco-catolică avea o mitropolie la Blaj şi patru episcopii: la Cluj, la Oradea, în Maramureş, la Lugoj şi un vicariat la Bucureşti.

Cei 12 episcopi ai cultului au fost:  Ioan Suciu, Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Vasile Aftene, Iuliu Hossu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Chertes, Iuliu Hirţea, Alexandru Todea, Ioan Dragomir şi Ioan Ploscaru.


              O parte din actul semnat la 27 octombrie 1948 FOTO memorialsighet.ro

Episcopii Ioan Suciu, Valeriu Traian Frenţiu, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu, Vasile Aftenie şi Ioan Bălan au fost arestaţi în decurs de câteva zile, după ce s-au opus unificării forţate. Soarta lor au împărtăşit-o şi mulţi alţi preoţi din Blaj, Cluj, Timişoara, Arad, Oradea.

Iniţial, episcopii au fost închişi la locuinţa de vară de la Dragoslavele, judeţul Argeş, al celui de-al treilea patriarh al României, Justinian. Acesta îi vizita des pe episcopi, în încercarea de a-i convinge să treacă la ortodoxism. Conducătorilor de eparhii li s-a interzis să ia contact cu lumea de afară şi au fost obligaţi să asiste la cursuri de marxism.

De la Dragoslavele au fost mutaţi la Mănăstirea Căldăruşani, judeţul Călăraşi, transformată în lagăr de detenţie pentru ierarhii uniţi, unde au avut parte de un tratament mai dur. Cum nici aici episcopii Ioan Suciu şi Vasile Aftenie nu au cedat, au fost aruncaţi în beciurile Ministerului de Interne şi pe urmă duşi la Văcăreşti, unde ultimul a decedat în urma torturilor, la 10 mai 1950.

Pe aceeaşi temă:

Biserica din catacombe: istoria dramatică a greco-catolicismului românesc, religia interzisă de comunişti

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: