Tot ce trebuie să ştii despre viaţa românilor angajaţi pe vase de croazieră. „Este o muncă pentru tineri, până îşi doresc să-şi întemeieze o familie“

Tot ce trebuie să ştii despre viaţa românilor angajaţi pe vase de croazieră. „Este o muncă pentru tineri, până îşi doresc să-şi întemeieze o familie“

Aproximativ 10.000 de români muncesc pe vase de croazieră

Mirajul călătoriilor în locuri exotice şi al unei munci bine plătite îi atrage pe mulţi români să se angajeze pe vase de croazieră. Chiar dacă sunt plecaţi în voiaje de şase sau opt luni, mulţi spun că efortul merită din plin.

Ştiri pe aceeaşi temă

La ora actuală, conform Sindicatului Liber al Navigatorilor din România, sunt aproximativ 10.000 de români care muncesc în domeniul ospitalităţii pe astfel de nave, la care se adaugă 20.000 de angajaţi ca personal navigant.

Adrian Mihălcioiu, preşedintele sindicatului, le recomandă celor care doresc să se angajeze pe un vas de croazieră să fie atenţi, pentru a evita escrocheriile. „Dacă ţi se cer bani la angajare să ştii din start că există un risc foarte mare să nu fie nici un loc de muncă şi dai banii aiurea. Banii ceruţi on-line şi chiar de agenţiile de recrutare sunt interzişi prin toate convenţiile şi legile în vigoare în domeniul transportului maritim“.

Angajarea pe un vas de croazieră

Ioana (29 de ani) şi Bogdan (37 de ani), ambii din Constanţa, au muncit pe nave de croazieră timp de patru, respectiv şase ani. Aşa au ajuns să se cunoască şi să formeze acum un cuplu. Ioana a început ca ospătar de băuturi şi a avansat până la barman, iar Bogdan a plecat de la asistent de ospătar şi a ajuns ospătar-şef. Au navigat şi pe coasta de Est, şi pe cea Vest a Statelor Unite ale Americii, în special în zona Caraibelor.

După cum povestesc şi ei, totul începe de la un interviu de rutină la o agenţie de recrutare. Dacă CV-ul tău corespunde cerinţelor angajatorului sau pur şi simplu cel care face recrutarea te preferă, urmează un al doilea interviu, chiar cu un reprezentant al companiei care deţine vasul. Ioana a susţinut interviul final în Bulgaria, iar primele trei săptămâni pe vas au fost de instruire.

Ajunşi pe vasul de croazieră, noii angajaţi făceau parte dintr-o echipă de 1.200 de oameni, care erau să fie în slujba a până la 7.000 de oaspeţi. Atunci a început şi lupta pentru avansare, care a însemnat mai mulţi bani.


                         În fiecare zi se fac şedinţe în care se discută nemulţumirile turiştilor


„Munceam zilnic, fără pauză“

Cei mai mulţi români muncesc pe vas ca bucătari, ajutori de bucătari, brutari, patisieri, barmani, ospătari şi cameriste. Sunt şi cazuri când ajung în funcţii de management. Pe lângă români, astfel de meserii sunt ocupate de indieni, indonezieni, filipinezi, bulgari, sârbi, români, unguri sau croaţi.

„Tu semnezi pe nişte ore de lucru, dar le depăşeşti, însă pontarea se face tot conform contractului. Chiar dacă eşti nemulţumit de program, trebuie să mergi mai departe, pentru că este singurul mod de a fi avansat pe o altă poziţie. Dacă spui ceva eşti văzut prost, luat sub lupă“, explică Bogdan.

În cazul Ioanei, lucrurile erau şi mai dure: „Munceam cât ţinea contractul, între şase şi opt luni, zi de zi, fără nicio zi pauză. O zi de muncă pentru mine arăta astfel: 10-12 ore de muncă, doar în două zile munceam opt ore. Pentru fiecare lună petrecută pe vas aveam o săptămână de vacanţă“.

                                                                Bucătăria unui vas de croazieră


Cât se câştigă pe un vas de croazieră

În prima lună de muncă pe vasul de croazieră, Ioana a câştigat 1.400 de dolari. Mai târziu, când a ajuns barman, a fost plătită cu 200 de dolari salariul fix lunar, restul era comision din vânzarea băuturilor. Cu multă muncă, ajungea ca la finalul unei luni să primească 4.000 de dolari.

În cazul lui Bogdan, lucrurile stăteau altfel. La început a câştigat 1.060 de dolari pe lună ca asistent de ospătar în zona în care mâncau angajaţii. „După ce am fost mutat în restaurant, nu am mai muncit pe un salariu fix, pentru că intram în contact cu clienţii. Fiecare turist plăteşte la finalul croazierei 12 dolari pentru servicii (curăţenie şi restaurant). Banii aceştia se împart la angajaţi. Acum, ca ospătar-şef, ajungeam, dacă era o barcă bună, la 4.000 de dolari lunar. Dacă era mai slăbuţă, 2.700-3.000 de dolari“, explică Bogdan.

Vacanţele ieftine, de tipul „last minute“, sau cele de Revelion sau Crăciun, când veneau familişti care nu foloseau prea mult barurile sau restaurantele, sunt printre cele mai slabe din punct de vedere al câştigului.

Pentru o fată, munca pe un vas de croazieră şi interacţiunea cu turiştii nu sunt lipsite şi de momente ciudate. „Toate sunt la limitele bunului simţ. Dacă le explicai care e procedura pe vas, înţelegeau. După ce terminam munca, eu plecam în aria destinată angajaţilor. Era un coridor numai al personalului şi pe acolo mergeam în zona noastră. Nu aveam voie să consum băuturi alcoolice în timpul programului, iar după muncă nu aveam voie să stau în zona destinată oaspeţilor“, spune Ioana.

                                             Zona de spălare a vaselor pe un vas de croazieră

„Sunt multe plângeri în acest domeniu, de toate felurile: hărţuiri sexuale, neplată a salariilor, accidente de muncă nesoluţionate, păcăleli trase oamenilor mai naivi, care îi cred pe armatori până când ei îşi fac treaba şi nu plătesc. E un domeniu sensibil, lucrează foarte multe femei şi ele sunt puţin mai expuse“, a adăugat şi Adrian Mihălcioiu, preşedintele Sindicatului Liber al Navigatorilor din România.

Şi-au cumpărat două apartamente

Cu toate că au ajuns în posturi bine plătite, Ioana şi Bogdan au decis să renunţe. Acum locuiesc în Bucureşti, au reuşit să-şi achiziţioneze fiecare o locuinţă şi urmează să-şi întemeieze o familie.

„La primul meu contract am întâlnit un medic român care mi-a zis că trebuie să-ţi pui un target şi, când îl atingi, să te opreşti. Pentru că, altfel, o să ajungi peste 20 de ani să nu ai familie, să nu ai nimic. Avea dreptate“, explică Ioana de ce a luat decizia de a se opri.

Acelaşi lucru îl subliniază şi Bogdan, care îşi aminteşte că avea colegi pe vas care aveau acasă trei sau patru copii şi munceau ca să-i întreţină, însă nu-i vedeau niciodată cum cresc şi lipseau de la momentele importante din viaţa lor: „Trebuie să ştii să te opreşti la timp. Dacă te laşi purtat de val, te trezeşti la o anumită vârstă la care poate nu ai nimic acasă, doar trei sau patru apartamente pentru care ai muncit ca sclavul. Este o muncă pentru tineri, până în clipa în care doresc să-şi întemeieze o familie.“


                                          Unul dintre restaurantele de pe un vas de croazieră
 

Centru de pregătire în Constanţa

Columbia Shipmanagement şi United Hospitality Institute, din Cipru, au inaugurat recent la Constanţa primul centru de pregătire în domeniul ospitalităţii din România. Aici, cei ce doresc să înveţe meserii precum bucătari, ospătari, barmani, cameriste în domeniul turistic, mai ales pentru nave de croazieră o pot face cu 630 de Euro. Cursul ţine trei săptămâni, iar la final firma susţine că îţi asigură angajarea. Până în prezent prima promoţie nu a încheiat cursul.

Pe aceeaşi temă:

Povestea poliţistului român care salvează câini exploataţi în lupte. Cumplitul caz al lui Paco, patrupedul „de sacrificiu“ scăpat în ultimul moment de la moarte

Navomodelistul din Constanţa care transformă coloşii mărilor în superbe „jucării” pentru adulţi. Cum sunt realizate machetele de nave











 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările