Preşedintele Klaus Iohannis şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, la Baza Mihail Kogălniceanu. Ce declaraţii au făcut cei doi oficiali VIDEO
0
La Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu a ajuns şi convoiul militar american ce a intrat miercuri noaptea pe teritoriul României prin Vama Nădlac. Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
UPDATE 12:13 Declaraţii de presă comune ale preşedintelui Klaus Iohannis şi secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România este bine apărată şi de aceea niciun român nu trebuie să se teamă. La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a reiterat faptul că NATO este o alianţă defensivă, iar scutul de la Deveselu din ţara noastră are un rol defensiv, agresorul fiind în momentul de faţă Rusia.
Iohannis: Traversăm cea mai mare criză după căderea Cortinei de fier. Sunt evidente tendinţele Rusiei de revenire la politica de forţă
„Asistăm la deteriorarea accentuată a situaţiei de securitate în apropierea flancului estic. Nu e doar o criză regională, ci afectează securitatea întregului spaţiu euro-atlantic. Vizita dvs. are loc în momentul sosirii în România a celor 1.000 de militari americani, cărora le urez bun-venit. Aceste două evenimene sunt o dovadă clară a sprijinului NATO şi SUA pentru securitatea României. Mulţumesc o dată în plus preşedintelui Biden pentru această demonstraţie fără echivoc a solidarităţii SUA”, a declarat Klaus Iohannis.
„Traversăm cea mai mare criză după căderea Cortinei de Fier. Sunt evidente tendinţele Rusiei de revenire la politica de forţă şi de contestare a echilibrului de forţe”, a subliniat şeful statului, în conferinţa de presă comună cu secretarul general al NATO.
„Am avut o discuţie aprofundată privind aceste dezvoltări şi măsurile pe care aliaţii trebuie să le ia. Măsurile trebuie să fie robuste, ferme şi solidare. România, ca membru NATO şi partener strategic al SUA, beneficiază de toate garanţiile de securitate de care are nevoie. Garanţiile au la bază angajamentul intensitifat al NATO şi al unor aliaţi, precum SUA şi Franţa. (...) Am pledat repetat încă de la începutul primului meu mandat pentru o prezenţă mai consistenţă a NATO, a SUA şi altor aliaţi în regiunea Mării Negre. Asigurarea unei posturi avansate de descurajare pe întregul flanc estic al NATO contribuie la securitatea NATO în ansamblu.
Şeful NATO, la Baza Kogălniceanu: Există riscul unei invazii la scară mare, dar şi al altor acţiuni agresive, cum e răsturnarea guvernului de la Kiev
„E un risc real, vedem că continuă masarea trupelor ruse. E riscul unui conflict armat în Europa. Nu avem nicio certitudine legată de ceea ce se va întâmpla. De aceea facem apel la Rusia să dezescaladeze. Există riscul unei invazii la scară mare, dar şi al altor acţiuni agresive: răsturnarea guvernului de la Kiev sau atacuri cibernetice„, a fost avertismentul secretarului general al NATO.
De asemenea, Jens Stoltenberg a punctat faptul că Rusia deja pregăteşte terenul pentru asemenea acţiuni. „Ştim că mulţi ofiţeri ai serviciilor secrete ruse acţionează în Rusia. Ştim că Rusia a mai acţionat în forţă împotriva vecinilor săi. De aceea suntem vigilenţi şi pregătiţi. De aceea, prezenţa trupelor NATO în România e atât de importantă, pentru că trimite un mesaj atât de puternic despre unitatea alianţei şi cu angajamentul SUA faţă de securitatea europeană“, a completat numărul 1 din Alianţă.
UPDATE 12:05 Preşedintenele Klaus Iohannis a declarat, vineri, într-un discurs de bun venit adresat soldaţilor NATO sosiţi la Mihail Kogălniceanu, că prezenţa trupelor militare ale Alianţei şi a numărului unu din NATO arată solidaritatea şi coeziunea structurii nord-atlantice.
„Poporul român şi eu suntem recunoscători preşedintelui Biden pentru trimiterea de trupe în România. Ne aflăm la 200 de mile distanţă de Crimeea anexată ilegal de Federaţia Rusă”, a declarat Klaus Iohannis. De asemenea, a precizat că România are circa 400 de mile de graniţă în nord.
„Prezenţa dumneavoastră aici e o dovadă a solidarităţii Aliaţilor şi a coeziunii NATO. Sunteţi parte a eforturilor comune care cresc consistenţa descurajării (n.r. - potenţialelor state agresoare)..Prezenţa reprezintă o continuare a unei cooperări excelente între Statele Unite şi forţele române”, mai arată şeful statului
UPDATE 11:40 Soldaţii americani spun că sunt bucuroşi că vor colabora cu militarii români pe care îi cunosc din alte misiuni NATO şi îi consideră profesionişti.
UPDATE11:00 Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu unde s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg şi cu adjunctul acestuia, Mircea Geoană.
Klaus Iohannis şi secretarul general al NATO vor merge vineri, 11 februarie, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, locul unde sosesc şi trupele americane.
La eveniment va participa şi Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Primele convoaie cu tehnică militară SUA, care fac parte din Task Force (TF) Cougar, au intrat în România în seara zilei de miercuri, 9 februarie.
Autovehiculele din compunerea coloanei, însoţite de autospeciale ale Poliţiei Militare, s-au deplasat pe ruta Arad - Deva – Sibiu - Râmnicu Vâlcea – Piteşti – Bucureşti - Mihail Kogălniceanu.
În paralel, primele zece autocare care transportă militari americani din 2nd Squadron, 2nd Cavalry Regiment şi care luptă sub sloganul „Toujours Pret” („Mereu pregătiţi) au intrat în România prin punctul de trecere de la Vama Nădlac.
Numărul blindatelor Stryker (în diverse variante) dislocate de unitatea americană în România nu a fost comunicat oficial, dar trebuie spus că, în mod normal, o astfel de unitate este formată din 130 de astfel de vehicule de transport pentru infanterie, 9 vehicule cu rachete ghidate antitanc, 27 de vehicule de evacuare medicală, 12 vehicule de genişti, 32 de vehicule de comandă, 36 de vehicule cu mortiere de 120 mm, 56 de vehicule de recunoaştere, 13 vehicule de sprijin împotriva incendiilor, 3 vehicule de recunoaştere NBC (nuclear, bacteriologic, chimic) şi 12 Stryker dotate cu tun de calibrul 105 mm. Vehicule complexe, blindatele Stryker au şi un preţ pe măsură, de peste 4,9 milioane de dolari. Au un blindaj de 14,5 milimetri şi ca armament principal pot fi dotate cu o mitralieră grea de 12,7 milimetri, un lansator de rachete ghidate antitanc, un aruncător de grenade de 44 de milimetri montat într-o turelă telecomandată, un tun de 30 de milimetri Mk44 Bushmaster II sau chiar cu un tun de 105 mm. Stryker mai poate fi echipat pentru misiuni de recunoaştere, ca vehicule de comandă sau pentru evacuare medicală.
Vă recomandăm şi:
O turcoaică a încercat să intre în România cu un paşaport ucrainean fals
Se încarcă comentariile...
