Satul ascuns de lume care poate deveni muzeul în aer liber al Dobrogei. „Simpla incursiune aici este ca o teleportare în timp“

Satul ascuns de lume care poate deveni muzeul în aer liber al Dobrogei. „Simpla incursiune aici este ca o teleportare în timp“

Casă din Gura Dobrogei Foto Sînziana Ionescu

Satul românesc este depopulat şi lipsit de confortul civilizaţiei în multe zone, dar tocmai aceste neajunsuri ar putea fi valorificate şi apreciate de cei care îşi doresc refugiu în natură. Nu departe de Constanţa, în zona Cheilor Dobrogei, aproape de Mănăstirea Casian, este un sat ascuns de lume.

Gura Dobrogei este la 40 kilometri de marele oraş, are puţin peste 100 locuitori, iar casele, cele mai multe părăsite, sunt încă în picioare - stâlp al unor gospodării apuse. 

Aici s-a gândit arhitectul constănţean Andrei Chivu să atragă oameni care să creadă în renaşterea satului şi să transforme cătunul ce aparţine comunei Cogealac într-un mic muzeu în aer liber al Dobrogei. Andrei vrea să deschidă publicului poarta acestui sat neştiut decât de căutătorii de patrimoniu, considerând că Gura Dobrogei are un potenţial fantastic. 

GALERIE FOTO DE LA GURA DOBROGEI

„Simpla incursiune la Gura Dobrogei este ca o teleportare în timp. Satul este aşezat la poalele dealului pe care se ridică Mănăstirea Casian. Distanţa de câţiva kilometri de la şoseaua Constanţa-Tulcea, la fel şi casele puţine, l-a ajutat să-şi păstreze farmecul. Materialele moderne de construcţie nu au invadat satul, astfel că locul şi-a păstrat imaginea nealterată de zeci de ani. Aici pot fi zărite mai multe case într-o formă originară şi într-o stare chiar bună din punct de vedere al rezistenţei structurii, cel puţin“, arată arhitectul, în timp ce se plimbă pe uliţele prăfuite, cu garduri din piatră şi băncuţe din lemn.

Pentru specialist, Gura Dobrogei este o rezervaţie de arhitectură specific dobrogeană. O astfel de casă tradiţională, în care a inserat elemente moderne, şi-a făcut chiar el, acasă la părinţii săi, în Valu lui Traian, o comună urbanizată de lângă Constanţa. Casele din Gura Dobrogei au detalii armonioase de tâmplărie şi de zidărie, decoruri ţărăneşti, structuri şi texturi care odihnesc ochiul şi plac la atingere. Arhitectul le evaluează rapid, deşi le ştie pe de rost. 

Arhitectul Andrei Chivu, la Gura Dobrogei Foto Sînziana Ionescu

„Multe dintre casele tradiţionale au nevoie de investiţii minimale, reparaţii de tencuială cu pământ, reparaţii la acoperiş sau doar o simplă zugrăveală. Satul arată trist deoarece casele nu sunt zugrăvite, iar curţile neîngrijite. O bidinea, o găleată de var, un pum de seminţe de flori pot transforma radical o gospodărie. Unele case pot deveni astfel reşedinţe de weekend de relaxare, ateliere de creaţie sau chiar case de locuit cu dotări mai moderne, integrate pentru liberi profesionişti“, explică Andrei.

Occidentul l-a făcut să vadă cu alţi ochi zestrea românească

După ani petrecuţi în străinătate, arhitectul îşi împarte timpul între România şi Franţa şi spune că tocmai Occidentul l-a făcut să-şi dea seama de comoara nepreţuită a satului tradiţional, încă neşlefuită şi acoperită de colbul proastei gospodăriri. „Discuţiile despre modernizarea României ating de cele mai multe ori teme economice legate în special de lucrări de infrastructura sau majorări salariale. Se face abstracţie tocmai temele importante, esenţiale pentru ţările civilizate ale Vestului: dragostea faţă de natură, respectul faţă de tradiţii. Şi nu ar trebui neapărat să luăm exemplul Vestului, este pur şi simplu de bun simţ şi sănătos să petrecem timp în natură şi să acordăm atenţie valorilor tradiţionale rurale“, spune tânărul arhitect. 

Arhitectul Andrei Chivu, fascinat de casele tradiţionale dobrogene Foto Sînziana Ionescu

Cu o investiţie pe care specialistul o evaluează la preţul unei maşini second hand şi cu voluntariat pe care pasionaţii l-ar face pentru a descoperi vibraţia unei case ţărăneşti, casele din Gura Dobrogei ar deveni obiective turistice, cu perspectivă de dezvoltare a zonei. Platoul satului poate fi amenajat şi folosit ca loc de recreere, centru de echitaţie sau parc de biciclete cu care călătorii să exploreze zona, până la Casian sau la Cheile Dobrogei. 

„Omul sfinţeşte locul, aşa că satul ar avea nevoie de investiţii nu foarte mari - dacă ne gândim la alte exemple precum Ograda Veselă din satul Arsa, un loc foarte populat şi încărcat de tradiţii. Constanţa ar avea nevoie de un satelit de agrement asemănător, care poate fi organizat în jurul unei case tradiţionale transformate într-un muzeu, cu lucrări de recondiţionare şi reamenajare cu elemente de mobilier şi ceramică tradiţionale. Sunt case care au nevoie de intervenţii nesemnificative financiar la structura zidurilor sau a acoperişurilor. Lipsesc doar pasiunea şi ambiţia“, este de părere arhitectul.

Vecini: Cheile Dobrogei şi Ţinutul Casienilor

În Dobrogea, peisajul deşertic este alternat de oaze de verdeaţă şi ochiuri de apă, care amintesc de timpul în care regiunea era împădurită, înainte de construirea căii ferate de la 1860. Trecătorii se răcoresc la fântâni arhaice şi la cişmele cu apă rece şi limpede scoasă din pământul dobrogean, pe o arşiţă care „cocleşte“ conţinutul unui recipient adus „de la oraş“. 

La 10 kilometri de Gura Dobrogei se află Mănăstirea Casian, fondată în locul de unde se trage Sfântul Ioan Casian (anii 365-435), creştinătorul Apusului. Casian este întemeietorul calendarului creştin şi fondator al monahismului apusean, moaştele sale fiind păstrate în abaţia Sfântul Victor din Marsilia, întemeiată de el în anul 420. 

În anul 1913, arheologul Vasile Pârvan a descoperit la Casian stânci pe care era săpat hotarul Ţinutului Casienilor, oamenii înstăriţi ai locului. Inscripţiile ancestrale vorbeau despre „peşteruca“ sihastrului, la care acum ajungi urcând o scară înaltă şi abruptă, din metal. Platoul de deasupra peşterii, de pe stâncile acoperite de vegetaţie, oferă o panoramă excepţională a ţinutului. În tabloul bucolic, centrul de atracţie este lacul Casian cu plaurii săi, înconjurat de câmpii verzi pe care pasc turme de mioare şi de căpriţe. Prin aer străbat doar sunet de talange, lătratul dulăilor de stână, ciripit de păsări, pleoscăit de peşti şi orăcăit de broaşte. 

După alţi 12 kilometri încep Cheile Dobrogei, rezervaţia naturală străjuită de stânci din calcar care datează din Jurasic. Formaţiunile muntoase printre care şerpuieşte drumul albit de soare sunt rămăşiţe de atoli, foste recifuri de corali de pe fundul Mării Thetis - strămoaşa Mării Negre. În pereţii de calcar au rămas perfect conservate specii de fosile unice în ţară. În peşterile presărate de-a lungul Cheilor se găsesc urme arheologice: resturi de unelte, vânat şi chiar oseminte ale oamenilor care trăiau aici în epoca preistorică. 

Lacul Casian Foto Sînziana Ionescu

Cheile Dobrogei Sursa youtube

Pe aceeaşi temă: 

VIDEO Călătorie ca-n Jurassic în Cheile Dobrogei. Numai aici păşeşti pe fundul Mării Thetis, printre recife şi atoli

FOTO Ţinutul Casienilor, locul unde s-a născut sfântul care a creştinat Apusul. Oaza de verdeaţă şi apă ascunsă vederii

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu

Imagini din aceeasi galerie
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Arhitectul Andrei Chivu la Gura Dobrogei Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Arhitectul Andrei Chivu la Gura Dobrogei Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Arhitectul Andrei Chivu la Gura Dobrogei Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Arhitectul Andrei Chivu la Gura Dobrogei Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Arhitectul Andrei Chivu la Gura Dobrogei Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
  • Gura Dobrogei - sat uitat de lume din Dobrogea Foto Sînziana Ionescu
Distribuie imaginea
citeste totul despre: