Muzeul de Artă din Constanţa mai pierde un director. Prima conducătoare a instituţiei, dr. Florica Cruceru, a murit

Muzeul de Artă din Constanţa mai pierde un director. Prima conducătoare a instituţiei, dr. Florica Cruceru, a murit

Florica Cruceru, primul director al Muzeului de Artă Constanţa Sursa Facebook Muzeul de Artă Constanţa

Un renumit critic de artă, primul director al Muzeului de Artă din Constanţa, a murit la o vârstă venerabilă. Dr. Florica Cruceru avea 94 ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Moartea Floricăi Cruceru a fost anunţată de Muzeul de Artă Constanţa. Este al doilea (fost) director pe care instituţia îl pierde în decurs de câteva luni. Doina Păuleanu, directoarea în funcţie, a încetat din viaţă la 23 decembrie 2020, din cauza Covid-19. 
 
„Luni, 3 mai 2021, dr. Florica Cruceru – distins critic şi istoric de artă, primul director al Muzeului de Artă din Constanţa, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi expert în artă românească modernă – s-a stins la vârsta de 94 de ani, în Bucureşti.
 
Născută la 20 octombrie 1926, la Mănăstirea, jud. Călăraşi, Florica Cruceru a locuit, de la 6 ani, la Mangalia, oraş care i-a determinat profesia prin contactul cu colonia pictorilor care veneau acolo vara. Mai întâi, a studiat pictura la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, la clasa profesorului Nicolae Dărăscu (frecventând în următorii doi ani şi clasa lui Camil Ressu), dar a fost nevoită să îşi întrerupă studiile în anul III din motive politice, părinţii ei primind domiciliu obligatoriu în Vrancea. A funcţionat o vreme ca profesoară de liceu la Panciu. Şi-a putut relua studiile universitare abia mai târziu şi, în 1960, a absolvit secţia de Istoria şi Teoria Artei a aceluiaşi Institut. În 1978 a obţinut doctoratul în istoria artei la Universitatea Bucureşti.
 
Din 1961 s-a stabilit la Constanţa, devenind primul director al Muzeului de Artă din oraş – instituţie pe care a condus-o mai bine de două decenii, până în 1984. Meritul său major a fost schimbarea profilului muzeului, dintr-unul cu lucrări de factură realist-socialistă, aşa cum fusese constituit, într-unul dedicat prioritar perioadei interbelice, fără a neglija arta contemporană, datorită unei politici susţinute de achiziţii: la plecarea din funcţie, a lăsat un patrimoniu de 6.640 de opere, majoritatea semnate de cele mai importante nume ale artelor plastice româneşti. 
 
În timpul directoratului său, a înfiinţat noi secţii ale Muzeul de Artă din Constanţa, între care: Expoziţia permanentă de grafică şi sculptură Babadag (1963); Casa memorială Panait Cerna (1964); Muzeul de Artă Medgidia (1964); Muzeul de sculptură „Ion Jalea” Constanţa (1968); Secţia de Artă Populară din Dobrogea (actualul Muzeu de Artă Populară Constanţa, 1971).
 
Florica Cruceru, pe faleza Cazinoului din Constanţa Sursa Facebook Muzeul de Artă Constanţa
 
Ca istoric de artă, s-a impus prin volumele pe care le-a dedicat artei din Dobrogea, între care: „Muzeul de Artă Limanu” (1964); ,,Muzeul de Artă Constanţa” (1967); ,,Stavru Tarasov” (1968); ,,Arta monumentală a litoralului, oraşului şi judeţului Constanţa” (1973); ,,Nicolae Tonitza în muzeele din Constanţa şi Topalu” (1979, lucrare colectivă); ,,Artele plastice în Dobrogea 1878-1940” (2002); ,,Artişti dobrogeni. Un dicţionar şi mai mult decât atât” (2005); ,,Artele la malul mării” (2006); ,,Muzeul Dinu şi Sevasta Vintilă Topalu. Repere identitare” (2007); ,,Muzeul de Artă Constanţa. Imagini şi documente, 1960-1984” (2019, ed. a II-a, 2020). 
 
Utima sa lucrare de anvergură a fost ,,Dicționarul artiștilor din spațiul românesc 1700–1920. Pictori, sculptori, gravori, zugravi, iconari, scenografi, decoratori, istorici de artă” (2019, co-autori Dana Postolache şi Ioan Darida). 
 
La momentul decesului avea aproape finalizat şi un ,,Dicţionar al criticilor şi istoricilor de artă români”. 
 
De asemenea, Florica Cruceru a fost editorul scrierilor postume ale lui Ion Frunzetti: ,,Scrieri – prietenii mei artiştii” (1997); ,,În căutarea tradiţiei” (1998); ,,Studii critice” (2000); ,,Disparate” (2002); ,,Despre sculptori” (2018). A publicat articole de specialitate în revistele ,,Studii şi Cercetări de Istoria Artei. Artă Plastică, Arta, Revista Muzeelor şi Monumentelor, Tomis” ş.a. A vernisat numeroase expoziţii personale şi de grup, mai ales ale artiştilor constănţeni, iar în anii 1972-1984 a organizat periodic tabere de creaţie la Topalu, Ostrov şi Constanţa.
 
A fost distinsă cu Premiul pentru critică pe anul 1999 al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi cu Diploma de Merit pentru prodigioasa contribuţie la dezvoltarea patrimoniului muzeal, acordată de Ministerul Culturii şi Cultelor în 2002.
 
Cei care au cunoscut-o păstrează în memorie omul de o rafinată cultură, cu o inteligenţă vie şi deschidere faţă de nou, care s-a dăruit cu generozitate artei româneşti, şi mai ales celei din Dobrogea.
 
Colectivul Muzeului de Artă din Constanţa regretă profund plecarea dintre noi a Doamnei Florica Cruceru şi transmite sincere condoleanţe familiei“, a postat Muzeul de Artă Constanţa. 
 
Şi colectivul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu” transmite că regretă profund plecarea dintre noi a Floricăi Cruceru şi transmite sincere condoleanţe familiei.
 
Slujba de înmormântare va avea loc joi, 6 mai 2021, ora 15.00, la Capela centrală a cimitirului Bellu ortodox din Bucureşti.
 
 
 
Pe aceeaşi temă: 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările