Lăcomia înfiorătoare a monstrului din Deltă, descrisă în detaliu de mari savanţi români: „În stomacul somnului s-au găsit un cap de om şi o mână cu două inele“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Doi savanţi români, Grigore Antipa şi Ion Simionescu, care ne-au lăsat lucrări de referinţă despre speciile de peşti din România, vorbesc despre lăcomia somnului, peşte care poate atinge şi 400 de kilograme, care a înghiţit copii şi a lăsat pescari fără mâini sau picioare.

În cartea „Fauna ihtiologică a României“, apărută în anul 1909 sub auspiciile Academiei Române, savantul Grigore Antipa descrie somnul ca fiind un „peşte atât de lacom, încât se repede chiar şi la om. Se cunosc multe cazuri pozitive de copii cari au fost atacaţi de somni la scăldătoare şi pescarii ştiu să povestească multe păţanii sau chiar să arate urme de muşcături de somn la mâini şi la picioare.

Un caz pozitiv, întâmplat cu câţiva ani în urmă pe Dunăre în apropiere de Reni, merită să fie semnalat: un pescar dându-se jos din barcă în mijlocul Dunării pentru a se scălda a fost apucat de picior de un somn şi neputând scăpa de el a căzut la fund. După câteva zile s-a găsit cadavrul pescarului având piciorul întreg în gura somnului care, nemaiputându-l lăsa, se înecase şi murise şi el“. 

Un alt pescar a avut de pătimit după ce a băgat mâna în apă pentru a se spăla. Omul a povestit că atunci a fost muşcat de un somn şi şi-a scos mâna fără carnea pe ea. 

La rândul său, Ion Simonescu în cartea „Fauna României“  scrie că somnul „înghite ori dă chiar şi la oameni mari. Prea vin mărturiile din toate părţile ca să fie puse la îndoială. Gesner citează un caz când în stomacul unui somn s-au găsit un cap de om şi o mână cu două inele de aur“. 

Descrierea acestui peşte care a semănat teroare printre pescari ne este oferită în lucrarea de referinţă a lui Grigore Antipa. „Somnul are capul mare şi turtit, având lăţimea aproape egală cu lungimea sa. La cap, peştele are două mustăţi lungi pe marginea superioară a gurii şi patru scurte pe cea inferioară. Partea superioară a corpului este neagră-cenuşie sau măslinie închisă, pe laturi măslinie cu pete marmorate închise, pe burtă alb sau alb-argintiu. În perioada de reproducere, burta devine puţin roşiatică, iar aripioarele bat puţin spre roşu“.  

Somnul ajunge în apele noastre la dimensiuni enorme. „Exemplare de 300 şi chiar 400 de kilograme se întâlnesc adeseori. Un exemplar de 130 de kilograme avea o lungime de 2,85 metri. Cu cât îmbătrânesc însă, ei cresc mai mult în grosime şi greutate decât în lungime. Exemplarele de 60 – 80 de kilograme sunt cele obişnuite ce se prind zilnic în Dunăre şi primăvara prin bălţi“, spune savantul, care a scris lucrarea după 14 ani de studii şi documentări.  

„Deşi somnul se găseşte în mai tot felul de ape, el este mai înainte de toate un peşte de ape curgătoare, care intră prin bălţi pentru a se reproduce şi caută apoi să iasă afară îndată ce apele încep a se retrage. Somnul trăieşte mai mult pe fundul apei sau ascuns pe sub maluri şi rădăcini unde stă la pândă. În timpul verii, el mănâncă cu multă lăcomie cantităţi foarte mari de rusalii, o larvă , până ce nu se mai poate mişca. Atunci, el devine foarte greoi şi se lasă pe fundul Dunării, unde apa este mai rece, pentru a digera“.  

Imagine indisponibilă

Vă mai recomandăm:

Delta, patria învingătorilor: Mila 23, Crişan şi Caraorman au dat 24 de campioni mondiali. Patzaichin: „Nu ştiu dacă m-am născut în apă sau pe uscat“

Aventurile marelui explorator Jacques-Yves Cousteau în Delta Dunării: a explorat o zonă sălbatică a României şi a transmis povestea ei lumii întregi

Jurnal de vacanţă. Gura Portiţei, paradisul dintre mare şi Deltă. Plaja de pe care poţi aduna scoici cu lopata

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite