Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei

Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei

Dunărea, la Ostrov Foto Sînziana Ionescu

O incursiune de 62 de kilometri în sudul Dobrogei poate fi o reconstituire imaginară a naşterii poporului român. Teritoriu-model de convieţuire de mai târziu, armonioasa Dobroge este deopotrivă poarta de intrare a credinţei ortodoxe în ţara noastră şi o revanşă de pace pentru încleştarea strămoşilor daci şi romani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dacă la Adamclisi găsim Tropaeum Traiani, monumentul triumfal al împăratului Traian, ridicat în onoarea dacilor înfrânţi în cea mai sângeroasă bătălie purtată cu romanii în anul 102, la mică distanţă se află alt loc crucial pentru istoria spirituală naţională: Peştera Sfântului Andrei, întâiul apostol al lui Iisus Hristos, cel care a adus creştinismul pe meleagurile Scythiei Minor (Dobrogea de astăzi).

Monumentul lui Traian

O călătorie spre originile poporului român trebuie făcută la pas, prin sudul Dobrogei. Iar începutul poate fi la cel mai cunoscut obiectiv turistic din judeţul Constanţa: Tropaeum Traiani, grandiosul edificiu comemorativ de la Adamclisi. Aşezarea se află la 64 kilometri de Constanţa, fiind ridicată în jurul monumentului triumfal de soldaţii romani lăsaţi la vatră, care n-au mai plecat de aici. Tropaeum Traiani a fost construit în anii 106-109, iar cetatea coloniştilor romani a primit de la otomani numele de Adamclisi, însemnând „Biserica omului“, datorită monumentului considerat lăcaş de cult.

Adamclisi a fost cândva cea mai mare aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei, fiind devastat de valurile de popoare migratoare. Simbolul său a fost restaurat în 1977, iar vestigiile sunt păstrate în muzeul amenajat în apropiere. Localnicii spun că din vârful monumentului înalt de 40 metri se vede uneori, în zilele senine, marea.

Peştera lui Andrei

Pe dealurile line ale Dobrogei, drumul şerpuieşte spre Dunăre tăind păduri şi pajişti. Următorul popas obligatoriu al traseului este Peştera Sfântului Andrei, situată lângă comuna Ion Corvin. Supranumită Bethleemul românilor, peştera este prima biserică a creştinilor de pe aceste meleaguri. Aici a vieţuit apostolul propăvăduind cuvântul şi învăţătura Domnului Iisus Hristos, aici au fost botezaţi creştini strămoşii noştri. Mănăstirea falnică ridicată lângă peşteră adună an de an, la pelerinaj, mii de credincioşi veniţi să se roage la Sfântul Andrei şi să ia apă tămăduitoare de la izvorul apostolului.

Nu departe de Ion Corvin se află un nou obiectiv turistic, de la Brebeni. Aici a fost amenajată prima pârtie de schi din judeţul Constanţa, în cadrul unui complex turistic.

Mergând spre colţul Dobrogei, treci prin Băneasa, localitate atestată istoric la 1750, când negustorii îl numeau Parachioi, adică „satul cu bani“. O sută de ani mai târziu, când Dobrogea făcea parte din Imperiul Otoman şi era paşalâc, Băneasa se mândrea cu biserică şi cu şcoală românească.

Lipniţa, popas manahal între Peştera Sfântului Andrei şi Dervent

După Băneasa vine Lipniţa, centrul administrativ al unui mănunchi de aşezări încărcate de istorie antică şi de creştinătate. Comunitatea se pregăteşte de o mare sărbătoare la 24 august, când va fi sfinţită mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul. Lăcaşul este situat pe drumul ce leagă mănăstirea Sfântul Apostol Andrei de Dervent, iar râvna cu care slujesc aici maicile va naşte aici o vatră monahală.

„Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei şi Mănăstirea Dervent sunt două puncte de reper ale trecutului creştin al acestor meleaguri. Şi dacă cele două mănăstiri sunt strâns legate de Apostolul Cel Întâi Chemat, noua mănăstire înfiinţată în noiembrie 2004 a fost închinată Sfântului Ioan Botezatorul, cel care a fost primul dascăl al Sfântului Apostol Andrei. Iar al doilea ocrotitor al noii mănăstiri a fost numit Sfântul Mucenic Dasie, martir dobrogean care a trăit în secolele III-IV şi a fost rod vrednic al seminţei creştine aruncate în acest ţinut de Sfântul Apostol Andrei“, spun maicile de la Lipniţa. La sfinţirea mănăstirii vor participa ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi Bulgare.

În satul Canlia se pot zări încă vestigiile cetăţilor bizantine Dervent şi Vicina, de pe insula Păcuiul lui Soare. Ultima iese la iveală doar când e secetă şi scad apele fluviului, iar pescarii locului te duc acolo cu barca. Iar Derventul şi-a câştigat renumele de loc binecuvântat, solar şi scăldat de undele Dunării. Oază de verdeaţă, mănăstirea de aici este singurul loc din eparhia Tomisului unde se practică obiceiuri arhaice ale ortodoxiei.

Comoara de la Izvoarele

La Izvoarele merită poposit pentru mai multe motive. Aici a fost cândva un important centru politico-militar-religios, Sucidava, menţionat de pe vremea împăratului Aurelian. Între ruinele cetăţii Sucidava au fost descoperite o bazilică paleocreştină, numeroase cruciuliţe, un mic ulcior provenit de la mormântului Sfântului Mina din Egipt, precum şi un set liturgic compus din 17 piese de argint, datat secolele IV-VI după Hristos.

Şi tot în Izvoarele se află un monument de patrimoniu care merită văzut: biserica de nuiele, fără turlă, de dimensiunile unei căsuţe, Trei astfel de bisericuţe, construite în secolul 19 şi declarate monumente istorice, se găsesc în zonă - la Izvoarele, Satu Nou şi Strunga. O a patra se află la mănăstirea Saon din nordul Dobrogei, la Tulcea.

Tot din Repertoriul Arheologic Naţional, documentat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, face parte şi Cişmeaua de piatră de la Izvoarele, din Valea cu Tei, la 100 metri sud de Dunăre. Cişmeaua este zidită cu blocuri de piatră gravate cu inscripţii. „Probabil că acestea nu au fost executate de cei care au captat izvorul, deoarece blocurile şi şirurile de litere sunt aşezate aleatoriu. Este posibil ca blocurile de piatră cu inscripţii au fost aduse din altă locaţie iniţială“, arată specialiştii.

Alb, verde, albastru

Ne apropiem de destinaţie: Ostrovul, mica aşezare din colţul Dobrogei, unde casele sunt scunde, iar uşile şi ferestrele sunt vopsite în albastrul Dunării. Peisajul este de o frumuseţe ca la început de lume, în care predomină albul şi infinite nuanţe de verde. În apropiere puteţi vizita pădurea Cavoul Dacilor sau rezervaţiile naturale Esechioi şi Bugeac. Lacul Bugeac este cel mai sudic liman al fluviului Dunărea, fiind culcuş de iernare pentru specii rare precum pelicanul creţ.

Peste drum de Ostrov, de partea cealaltă a Dunării pe care o treci cu bacul, este malul bulgăresc - Silistra, fost oraş al Dobrogei mari, pe vremea când cuprindea şi Cadrilaterul. Puteţi face o vizită şi în târgul vecin şi prieten, mai ales pentru conservele vestiţilor grădinari bulgari. Dar după o expediţie prin raiul dobrogean de la nord de Dunăre, nimic nu vi se va mai părea la fel. Veţi simţi doar că trebuie să aflaţi mai mult din frumuseţea locului îmbrăţişat de Dunăre şi de Marea Neagră.   

Vă mai recomandăm

Dobrogea în lung şi-n lat, pe bicicletă: cele mai frumoase trasee de parcurs pe două roţi printr-o Românie în miniatură cu accent de Balcani

Jurnal de Vacanţă. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Colţul de Rai interzis cândva turiştilor vă aşteaptă cu hectare întregi de plajă virgină

 







 

Biserica din nuiele de la Izvoarele Foto Bogdan Ilieș

Imagini din aceeasi galerie
  • Biserica din nuiele de la Izvoarele Foto Bogdan Ilieș
  • Biserica de lemn de la Strunga Foto Bogdan Ilieș
  • Biserica de la Satu Nou Foto Bogdan Ilieș
  • Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi Foto Adevărul Constanța
  • Cetatea antică de la Adamclisi Foto mpro-systems.ro
  • Dunărea la Ostrov Foto Sînziana Ionescu
  • Dunărea la Ostrov Foto Sînziana Ionescu
  • Bugeac și Dunărea Foto Sînziana Ionescu
  • Dunărea la Ostrov Foto Sînziana Ionescu
  • Mănăstirea Lipnița Foto Mănăstirea Lipnița
  • Mănăstirea Lipnița Foto Mănăstirea Lipnița
  • Insula Păcuiul lui Soare de pe Dunăre Foto Adevărul Constanța
  • Insula Păcuiul lui Soare de pe Dunăre Foto Adevărul Constanța
  • Insula Păcuiul lui Soare de pe Dunăre Foto Adevărul Constanța
  • Insula Păcuiul lui Soare de pe Dunăre Foto Adevărul Constanța
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările