Dr. Răzvan Popescu: „Chirurgia bariatrică e cel mai eficient tratament. Am avut un pacient care a slăbit 100 de kilograme într-un an“

Dr. Răzvan Popescu: „Chirurgia bariatrică e cel mai eficient tratament. Am avut un pacient care a slăbit 100 de kilograme într-un an“

Dr Răzvan Popescu FOTO MEDSTAR

Dr. Răzvan Popescu, medic primar chirurgie generală, vorbeşte despre cauzele şi riscurile creşterii în greutate, dar şi despre intervenţiile medicale moderne care se pot face în cazul pacienţilor supraponderali.

Ştiri pe aceeaşi temă

Considerată boala secolului XXI, obezitatea este o problemă care duce atât la scăderea speranţei de viaţă, cât şi a calităţii ei. Viaţa omului modern, din ce în ce mai tehnologizată, face ca activitatea fizică să fie mult redusă şi astfel se ajunge rapid la dezechilibrul energetic între aportul şi consumul de calorii. 

Dr. Răzvan Popescu (51 de ani), medic primar specializat în chirurgia laparoscopică şi bariatrică, a explicat într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“ care sunt consecinţele obezităţii, dar şi ce presupun intervenţiile chirurgicale la care putem apela când kilogramele în plus ne afectează sănătatea şi viaţa.
 
„Weekend Adevărul“: Domnule doctor, în 1997, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) declara obezitatea o epidemie globală. Astăzi ce ne spun statisticile?

Dr. Răzvan Popescu: Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări ale sănătăţii publice din secolul XXI, fiind principalul factor în creşterea morbidităţii generale, în scăderea calităţii vieţii şi a speranţei de viaţă. Se estimează că aproximativ două miliarde de persoane sunt supraponderale, dintre care 31% sunt obeze. În Uniunea Europeană, aproape una din şase persoane cu vârsta de peste 18 ani a fost obeză. În România, prevalenţa obezităţii la adulţi a crescut de la 8,3%, în anul 1975, la 22,5%, în 2016. În lipsa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, se apreciază că în 2025 peste 50% din populaţia lumii va fi obeză.
 
Care sunt principalele cauze ale obezităţii?

Obezitatea se produce printr-un dezechilibru energetic între caloriile ingerate şi cele consumate. Apare, de obicei, ca rezultat al combinaţiei unor cauze şi factori de risc: genetici, psihogeni, stilul de viaţă personal şi al familiei, sedentarismul, problemele medicale şi sociale, dieta nesănătoasă – consumul excesiv de grăsimi, dulciuri, zahăr, carbohidraţi, alimente tip fast-food, băuturi hipercalorice, consumul redus de fructe şi legume proaspete.
 
 

Formula indicelui de masă corporală

Care sunt consecinţele acestei afecţiuni?

Obezitatea este o problemă serioasă de sănătate publică deoarece creşte riscul de apariţie a unor boli cronice, precum diabetul zaharat de tip 2, afecţiunile cardiovasculare – HTA, boli coronariene, steatoza hepatică, adică ficat gras, dislipidemie – colesterol crescut, apnee în somn, suferinţe osteoarticulare, insuficienţă venoasă cronică.
 
Cum stabilim indicele de masă corporală?

Indicele de masă corporală (IMC) este utilizat în mod obişnuit pentru a clasifica excesul de greutate, fiind definit ca greutatea unei persoane – kg – împărţită la pătratul înălţimii sale – m2. IMC=kg/m2. OMS defineşte excesul de greutate astfel: dacă IMC este mai mare de 25-30 kg/m2, eşti supraponderal; dacă IMC este mai mare de 30-35 kg/m2, suferi de obezitate de gradul I; dacă IMC este mai mare de 35-40 kg/m2, suferi de obezitate de gradul II, iar dacă IMC este mai mare de 40 kg/m2, ai obezitate morbidă. Un indice de masă corporală mai mare de 30 kg/m2 creşte exponenţial riscul de complicaţii şi boli asociate.
 

Obezitatea morbidă, eliminată doar prin operaţie

Sunt situaţii în care se apelează direct la operaţia de micşorare a stomacului?

În funcţie de gradul obezităţii, atitudinea recomandată poate fi diferită. Pacienţii trebuie să fie consiliaţi nutriţional în mai multe etape, în cadrul unui program dedicat pacientului metabolic. Pacienţii supraponderali sau cu obezitate redusă trebuie să aibă regimuri alimentare personalizate, care să permită o scădere ponderală, acestea fiind asociate şi cu exerciţiile fizice. La cei cu obezitate morbidă şi mai ales la cei cu importante comorbidităţi asociate intervenţia chirurgicală este recomandată ca primă intenţie. În astfel de cazuri, toate celelalte măsuri au un efect extrem de imitat, însă sunt recomandate ulterior intervenţiei.
 
Ce sunt intervenţiile bariatrice şi cum se realizează?

Termenul „bariatric“ a fost introdus în secolul XX şi îşi are originile în grecescul „baros“ – „greutate“ şi „iatric“ – „tratament medical“. Chirurgia obezităţii, denumită şi chirurgie bariatrică sau metabolică, este cel mai eficient tratament pentru vindecarea obezităţii. Ea permite remisia sau vindecarea complicaţiilor asociate, având rezultat imediat şi, pe termen lung, îmbunătăţind calitatea vieţii. Se împarte în procedee restrictive – reduc capacitatea stomacului, malabsorbtive – reduc capacitatea de absorbţie, şi mixte. 
Cele mai importante intervenţii sunt: gastrectomia longitudinală – micşorarea stomacului prin secţionarea lui de-a lungul micii curburi; montarea unui inel gastric; plicatura gastrică – micşorarea stomacului prin suturarea acestuia în două planuri, fără a-l secţiona; gastric by-pass – procedeu mixt restrictiv şi malabsorbtiv prin care alimentele ocolesc stomacul şi o parte din intestinul subţire.
 


Avantajele micşorării stomacului

Care sunt rezultatele vizibile ale acestor intervenţii?

În prezent, gastrectomia longitudinală laparoscopică a devenit cea mai utilizată metodă de tratament în chirurgia bariatrică. Intervenţia reduce cu aproximativ 80% volumul stomacului, având efect restrictiv, dar, în acelaşi timp, îndepărtează şi regiunea în care se secretă grelina, considerată şi hormonul foamei. „Noul“ stomac are un volum redus, de aproximativ 120 de mililitri, ce permite doar consumul unor cantităţi mici de alimente, senzaţia de saţietate apărând precoce.
 
Ce avantaje are operaţia de micşorare a stomacului?

Gastrectomia longitudinală laparoscopică are multiple avantaje. În primul rând, reduce în totalitate excesul ponderal, apoi vindecă sau ameliorează semnificativ afecţiunile asociate:  diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială, dislipidemia, afecţiunile pulmonare. Este bine de ştiut că în urma acestei intervenţii nu se modifică nici circuitul alimentar, iar absorbţia de vitamine şi minerale este puţin influenţată. Gastrectomia longitudinală laparoscopică are toate avantajele chirurgiei minim invazive: spitalizare redusă, durere postoperatorie minimă, aspect estetic foarte bun, reinserţie socio-profesională rapidă.  Cel mai important este faptul că această procedură chirurgicală creşte speranţa de viaţă, pacienţii recăpătându-şi încrederea de sine. 
 

„Stilul de viaţă stresant, de tip occidental, este cel mai de temut duşman“

Care sunt costurile unei operaţii de micşorare a stomacului?

Costul poate varia în funcţie de mai mulţi parametri, cum ar fi numărul analizelor, zilele de spitalizare, materialele folosite, afecţiunile asociate, care necesită terapie specifică. Însă suma este estimată între 4.000 şi 5.000 de euro.
 
De la ce vârstă este recomandată această intervenţie?

În funcţie de tipul obezităţii şi de prezenţa afecţiunilor asociate, intervenţia chirurgicală este recomandată după vârsta de 18 ani, vârsta maximă fiind de 65 de ani. În situaţii speciale şi în lipsa unui răspuns metabolic la terapia nutriţională, intervalul de vârstă se poate modifica.
 
Care sunt contraindicaţiile?

Sunt mai multe contraindicaţii: boala neoplazică – în care tratamentul chirurgical poate intra în discuţie după cinci ani de remisie completă –, afecţiuni cardiace şi respiratorii severe, decompensate, boli psihice şi absenţa stării de conştienţă, afecţiuni ale stomacului, cum ar fi ulcerul sau herniile, dar şi afecţiunile endocrine netratate – hipotiroidie, hipercorticism. 

Ce presupune dieta postoperatorie

Există o dietă specială pe care pacientul trebuie să o urmeze după o astfel de intervenţie chirurgicală?

Nutriţia postoperatorie are câteva etape în care stomacul redus trebuie să se adapteze progresiv. În prima săptămână, sunt acceptate doar lichidele clare. Din săptămâna a doua, pacientul poate să consume lichide dense, alimente pasate, iaurturi şi, ulterior, piureuri şi alimente solide. Recomandările medicului nutriţionist sunt importante pentru un rezultat optim. 
 
 
Ce complicaţii pot apărea postoperatoriu?

Complicaţiile pot fi comune cu cele ale tuturor intervenţiilor chirurgicale. Cele specifice sunt legate, în principal, de afecţiunile asociate, dintre care le menţionăm pe cele pulmonare şi cardiologice, care necesită medici anestezişti şi reanimatori cu experienţă.
 

100 de kilograme date jos într-un an

Au fost recorduri la slăbit?   

Cele mai provocatoare exemple, dar care aduc şi cele mai mari satisfacţii, sunt pacienţii cu obezitate extremă, care cântăreau peste 180 de kilograme şi care, evident, aveau şi afecţiuni asociate. Ei au avut o scădere ponderală încă din prima lună de peste 20 de kilograme. Concomitent, s-au ameliorat imediat şi dezechilibrele metabolice, adică scăderea valorii glicemiei. După un an de la realizarea intervenţiei chirurgicale, pierderea ponderală a unui astfel de pacient a fost de aproximativ 100 de kilograme.
 
Ce stil de viaţă ar trebui să adoptăm pentru a nu ajunge supraponderali sau obezi? 

Stilul de viaţă stresant, de tip occidental, cu tentaţii alimentare multiple şi lipsa activităţilor fizice este cel mai temut duşman. Stilul sănătos ar trebui să fie total opus celui prezentat, implicând mese mici, cu alimente cu putere calorică scăzută, cu consum de fructe şi legume proaspete, asociate unui stil de viaţă activ, cu activitate fizică de minimum 30 de minute în fiecare zi. 
 
Coordonator de bloc operator

Numele: Răzvan Popescu
Data şi locul naşterii: 3 mai 1969, Bucureşti
Studiile şi cariera:
A absolvit, în 1995, Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii „Ovidius“ din Constanţa, specializarea Medicină Generală.
În 2007, a obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale, cu teza „Complicaţiile cancerului de colon – Strategie terapeutică“.
Din 2007 este şef de lucrări la catedra de Discipline Chirurgicale a Facultăţii de Medicină din Constanţa.
În prezent, este coordonatul blocului operator de Chirurgie Generală al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei“ din Constanţa. 
Locuieşte în: Constanţa
   

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările