Stau românii în casă în vremea COVID-19? Google: ardelenii, cei mai disciplinaţi, teleormănenii, în topul „ruşinii”

Stau românii în casă în vremea COVID-19? Google: ardelenii, cei mai disciplinaţi, teleormănenii, în topul „ruşinii”

Poliţişti, jandarmi şi militari au fos scoşi pe străzi pentru a se asigura că românii stau acasă. FOTO. Poliţia Română

Bucureştiul este cel mai disciplinat oraş, iar Teleormanul cel mai indisciplinat în privinţa reducerii ieşirilor neimportante din case, relevă un studiu Google realizat pe baza monitorizării istoricului destinaţiilor utilizatorilor de telefoane inteligente. Priviţi pe regiuni, ardelenii sunt cei mai disciplinaţi. Un psiholog şi un sociolog au analizat studiul pentru „Adevărul”.

Google a dat publicităţii studiul „COVID-19 Community Mobility Reports” - în care este prezentat modul în care s-a schimbat stilul de viaţă al cetăţenilor din mai multe ţări ale lumii în contextul pandemiei de COVID-19. Folosind informaţiile stocate pe telefoanele mobile privind deplasările utilizatorilor, specialiştii de la Google au reuşit să determine cum au evoluat vizitele şi durata de staţionare în diferite locuri (restaurante, cafenele, mall-uri, supermarket-uri, farmacii, parcuri, locuri de trazit, locurile de muncă şi locuinţele) persoanelor.

Rapoartele sunt împărţite pe ţări şi pe unităţi administrative, în cazul României, pe judeţe. Modificarea comportamentului în cazul românilor se referă la perioada 16 februarie – 29 martie. Media obţinută este comparată cu un etalon privind comportamentul românilor, aşa cum a fost aceasta înregistrat în perioada 3 ianuarie - 6 februarie 2020.


România: cum au evoluat ieşitul în oraş, în parcuri şi mersul la muncă

 
Studiul Google arată că românii şi-au redus în medie cu 81% ieşirile în scop de recreaţie precum mâncatul la restaurante, frecventarea cafenelelor, a mall-urilor, a cinematografelor, muzeelor şi librăriilor. Indicele se referă şi la cumpărăturile care nu ţin de nevoile alimentare cum ar fi hainele sau cărţile.
 
În ceea ce priveşte mersul la magazine alimentare, la piaţă şi la farmacii, s-a înregistrat o scădere cu 53%. 
 
Timpul petrecut în parcuri, grădini publice, parcuri naţionale, pieţe publice a scăzut cu 60%. 
A scăzut, de asmenea, cu 72% a prezenţei românilor în staţiile de transport în comun precum cele de metrou, de autobuze, troleibuze sau gări. 
 
În ceea ce priveşte mersul la locul de muncă, studiul relevă o scădere cu numai 39%, în condiţiile în care a crescut cu 15% timpul petrecut în case. 
 
Ieşirile la restaurante, cafenele, cumpărături non-alimentare au scăzut cu 81%, ieşirile în parc au scăzut cu 60% şi mersul la cumpărături alimentare şi la farmacii a scăzut cu 53%. FOTO: GOOGLE 
 

Bucureşti, în topul judeţelor disciplinate. Teleorman, la coadă


Cele mai disciplinate judeţe în ceea ce priveşte reducerea ieşitului în oraş în scopuri de recreere sunt Bucureşti, Braşov, Cluj, Covasna şi Suceava. În toate cele 5 judeţe, s-au redus cu 85 % ieşirile în scop de recreaţie precum mâncatul la restaurante, frecventarea cafenelelor, a mall-urilor, a cinematografelor, muzeelor şi librăriilor. În ceea ce priveşte, eliminarea din programul zilnic a ieşirilor în parcuri şi în pieţe publici, bucureştenii sunt în top, cu o scădere de 86%, urmaţi de braşoveni – 79%, clujeni – 66%. În Suceava, judeţul cu cei mai mulţi infectaţi, ieşirile în parcuri şi pieţe publice au scăzut cu doar 49%.   
Judeţul cel mai indisciplinat în ceea ce priveşte ieşirile care nu sunt strict necesare este Teleorman. Aici, vizitele la restaurante, cafenele sau la alte cumpărături decât cele alimentare, au scăzut numai cu 56%, iar ieşirile în parcuri şi pieţe publice au scăzut numai cu 21%. În topul judeţelor nedisciplinate se află şi Ialomiţa, cu scăderi de 62% a ieşirilor recreaţionale şi de shopping respectiv cu 47% a ieşirilor şi Giurgiu (-63% ieşiri reacreaţionale şi cumpărături non-alimentare respectiv – 37% ieşiri în parcuri şi pieţe publice).
 
Am luat în considerare aceste două aspecte (ieşitul cu scop recreaţional la restaurante, cafenele, mall-uri şi ieşitul în parcuri şi pieţe publice) în ceea ce priveşte determinarea topului celor mai disciplinate judeţe, deoarece ceilalţi indici precum prezenţa la locul de muncă, ieşitul la cumpărături alimentare şi la farmacii ţin de necesităţi. 
 
Analiza pe regiuni istorice a indicilor furnizaţi de Google relevă faptul că locuitorii judeţelor din Ardeal au fost cei mai disciplinaţi. Astfel, în ceea ce priveşte frecventarea restaurantelor, cafenelor, mall-urilor sau ieşitul la alte cumpărături decât cele alimentare, în majoritatea judeţelor transilvănene s-au observat scăderi cu peste 80%: Alba (83%), Bistriţa-Năsăud (82%), Braşov (85%), Cluj (85%), Covasna (85%), Maramureş (81%), Satu Mare (82%), Sibiu (83%), Sălaj (82%) Hunedoara (82%). Valorile sunt similare în judeţele din Banat şi Crişana: Timişoara (83%), Arad (81%), Bihor (80%).   
 
Şi în Moldova au existat scăderi importante la acest indice: Suceava (85%), Iaşi (82%), Vrancea (81%), Bacau (80%), Galaţi (80%), Botoşani (77%), Vaslui (76%). 
 
Cei mai indisciplinaţi din punctul de vedere al acestui indice sunt locuitorii judeţelor din Ţara Românească (includem şi Dobrogea aici), unde cu mici excepţii scăderile sunt sub 80%: Brăilă (78%), Argeş (79%), Buzău (76%), Călăraşi (65%), Dolj (78%), Dâmboviţa (76%), Giurgiu (63%), Gorj (73%), Ialomiţa (62%), Ilfov (78%), Mehedinţi (78 %), Olt (70%), Teleorman (56%), Tulcea (79%), Vâlcea (78%). Excepţiile sunt Bucureşti cu scăderi de 85%, Prahova (81%) şi Constanţa (80%). 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Bucureştenii, cei mai disciplinaţi. FOTO: Google. 
 

Psihologul Daniel David: „reducerea mişcării tinde să fie mai pregnantă în Transilvania, apoi în Moldova, apoi în Ţara Româneasca”

 
Psihologul Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”, a explicat pentru „Adevărul” că datele furnizate de Google relevă trăsăturile psihoculturale ale românilor din diferite judeţe, dar şi modul de funcţionare al autorităţilor locale. 
 
„Cred ca datele legate de mobilitatea populaţiei din diverse judeţe din Romania reflectă atât caracteristici psihoculturale (ex. autodisciplină, căutarea gratificaţiilor), cât şi practicile actuale ale autorităţilor locale; sigur, şi  practicile autorităţilor locale sunt la rândul lor influenţate în anumite limite de caracteristicile psihoculturale locale”, a spus rectorul UBB. 
 
David a observat că au existat diferenţe în provinciile istorice în ceea ce priveşte reducerea mişcării românilor, aşa cum a fost impusă în ordonanţele militare: 
 
„Dar trebuie spus explicit că, în acest caz, efectul caracteristicilor psihoculturale, direct sau prin autorităţile locale, este serios constrâns, probabil fără a fi anulat complet, de reglementările naţionale prin ordonanţe militare. Dacă ne referim la cele trei mari provincii româneşti înţeles în sens larg (Moldova, Transilvania, Ţara Românească), se observă că, în general, reducerea mişcării, impusă prin ordonanţa militară, tinde să fie mai pregnantă în Transilvania, apoi în Moldova, apoi în Ţara Româneasca.”

Cei mai indisciplinaţi români sunt din Teleorman. FOTO: GOOGLE

„Există variaţii intraprovincii”


Rectorul UBB a remarcat că „există variaţii intraprovincii, ceea ce face ca unele oraşe/judeţe să fie mai apropiate de judeţe din provincii diferite. Spre exemplu, Bucureşti, Prahova sau Constanţa, au reducerea mobilităţii asociată recreaţiei mai apropiată de scorul mai ridicat al Transilvaniei şi chiar al Moldovei (deşi aici carantina din Suceava poate ridica artificial scorul provinciei).” 
 
Concluzia psihologului este că „dincolo de potenţiale cauze/diferenţe psihoculturale, greu de decelat aici din motivele menţionate la început, aceste date merită să ne stimuleze să gândim asupra a trei lucruri (1)  cum anumite atribute psihoculturale pot media efectul unor reglementari nationale, generale sau impuse militar, în comportamente specifice, (2) cum putem stimula dezvoltarea unor atribute psihoculturale prosociale (ex. prin educaţie susţinuta adecvat din punct de vedere financiar/economic, etc.) si (3) dacă/de ce oraşe/judeţe din provincii istorice diferite au paternuri psihoculturale similare sau diferite şi cum putem folosi asta pentru a dezvolta atribute psihoculturale prosociale.”
 

Suceava se numără printre cele mai disciplinate judeţe, deşi aici incidenţa virusului e foarte mare. FOTO: GOOGLE:

Este studiul reprezentativ? Ce spune sociologul 

 
Sociologul clujean Ioan Hosu susţine că studiul Google este un instrument eficient prin care se poate evalua cum reacţionează o populaţie la comunicarea publică: „Alt mod mai eficientă nu avem. La sondaje intervine dezirabilitatea scială şi oamenii încearcă să cosmetizeze realitatea.” 
 
Hosu susţine că în ciuda faptului că conform precizărilor Google, au fost luate în considerare numai persoanele care au telefoane inteligente cu funcţia „Istoricul locurilor” (History location) activată, studiul este relevant pentru studierea comportamentului în timpul pandemiei de  COVID-19: „Studiul e reprezentantiv cu siguranţă pentru populaţia care e în posesia unui dispozitiv mobil inteligent, iar această populaţie este reprezentativă de obicei pentru zonele urbane, educate, cu venituri peste medie, cetăţeni activi. Ne interesează în special această categorie pentru că aglomeraţiile urbane au potenţialul de transmitere cel mai ridicat, nu zonele rurale în care nu există foarte multe telefoane inteligente şi sunt probleme cu accesul la internet. Populaţia din rural are mobilitate scăzută, astfel că ne interesează mai mult decât comportamentul bunicilor, comportamentul fiilor şi nepoţilor, care pot să transmită virusul celor în vârstă. Astfel, cred că în ciuda limitărilor, studiul e relevant pentru analiza COIVD-19. ”
 

„Nu suntem atât de diferiţi pe cât am fi crezut” 


Hosu este de părere că „nu există diferenţe substanţiale pe judeţe,  comportamentele fiind destul de similare – nu suntem atât de diferiţi pe cât am fi crezut. Diferenţele sunt nesemnificative. Posesorii de dispozitive mobile au un comportament relativ similar indiferent de judeţ, au acelaşi profil socio-psiho-demografic indiferent dacă sunt din Bacău, Teleorman, Cluj sau Bucureşti. Vorbim în principiu de aceeaşi categorie de persoane tinere, active, cu venituri peste medie, cu mobilitate în comunicare, cu evoluţie profesională similară”.  
 

„Românii au fost destul de ascultători”

 
„Studiul ne spune că contextele globale au generat un tip de reacţie instituţională la care oamenii au răspuns destul de bine, au fost destul de ascultători, vedem un grad de obedienţă mare, la noi şi în alte părţi. Observăm că s-a schimbat socială, de familie şi profesioală, dar  aşteptăm să vedem cum se modifică comportametele în interiorul gospodăriei. Observăm că există un transfer dinspre zona publică spre zona privată. Aceste energii se duc în ceva, în consumul de media pe de o parte şi în alt tip de relaţii interumane şi profesionale, pe de altă parte.”
 

Limitele studiului şi precizări 

 
Reprezentanţii Google au precizat că au fost luate în considerare doar datele de la utilizatorii de telefoane inteligente care au activat opţiunea „Salvează istoricul locurilor”, opţiune care este dezactivată din fabricaţie la telefoane (by default). „Adevărul” a contactat mai mulţi specialişti în IT care au precizat că în ciuda faptului că opţiunea este dezactivată din fabrică, majoritatea utilizatorilor o au activată, mai ales că aceasta este activată automat după ce au folosit aplicaţii care cer accesul la locaţie.  
 
Reprezentanţii Google precizează că „Aceste rapoarte arată modul în care vizitele şi durata staţionării în diferite locuri s-au modificat în comparaţie cu o valaore medie. Calculăm aceste modificări folosind acelaşi tip de date agregate şi anonimizate
utilizate pentru a afişa care sunt orele în care anumite locaţii de pe Hărţile Google sunt mai aglomerate. 
 
Modificările pentru fiecare zi sunt comparate cu a valoarea medie pentru acea zi a săptămânii:
● Valoarea medie este cea corespunzătoarea zilei săptămânii în perioada de 5 săptămâni - 3 ianuarie - 6 februarie 2020.
● Rapoartele arată tendinţele pe mai multe săptămâni cu cele mai recente date reprezentative colectate în urmă cu aproximativ 2-3 zile -  timpul necesar  pentru a realiza rapoartele. (Raportul privind România e datat 29 martie, şi se referă la perioada 16 februarie – 29 martie).
Ce date sunt incluse în calcul depinde de setările utilizatorului, de conectivitate şi de  respectarea normelor de confidenţialitate. Dacă pragul de confidenţialitate nu este îndeplinit (când un loc nu este suficient de aglomerat pentru a asigura anonimatul) nu afişăm nicio schimbare pentru ziua respectivă.
Calculăm aceste informaţii pe baza datelor de la utilizatorii care şi-au activat Istricul Locaţiei pentru contul lor Google, deci datele reprezintă un eşantion al utilizatorilor noştri. Ca în cazul tuturor eşantioanelor, acestea pot sau nu să reprezinte comportamentul exact al unei populaţii mai largi”, se artă în studiu.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: