Riscuri majore la Spitalul de Boli Psihice Cronice din Borşa din cauza degradării avansate a clădirilor şi a crizei de medici şi asistente

Riscuri majore la Spitalul de Boli Psihice Cronice din Borşa din cauza degradării avansate a clădirilor şi a crizei de medici şi asistente

Spotalul din Borşa se află într-o stare deplorabilă. FOTO; Emannuel Ungureanu

Spitalul de Boli Psihice Cronice din Borşa, judeţul Cluj, se confruntă cu probleme foarte mari din cauză că mai multe corpuri de clădiri sunt într-o stare avansată de degradare, dar şi din cauza lipsei acute de personal medical care poate duce oricând la apariţia unor incidente grave precum cel de la Săpoca.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aici se află internaţi pacienţi care prezintă tulburări psihice cronice, de la schizofrenii şi tulburări afective, până la dependenţe alcoolice cronice. 
 
Anumite clădiri ale spitalului arată ca după bombardament, iar condiţiile din unele saloane sunt deplorabile. Recent, deputatul Emmanuel Ungureanu a postat imagini pe contul său de Facebook în care apar pereţi scorojiţi, geamuri sparte şi băi în care pacienţii intră cu groază. „Am vizitat astăzi Spitalul de Boli Psihice Borşa din judeţul Cluj, administrat de Consiliul Judeţean Cluj, condus de Alin Tişe! Nu am văzut aşa ceva niciodată, nicăieri, în niciun film horror! 179 de bolnavi cu probleme psihice înghesuiţi în camere insalubre, într-o clădire veche de 200 de ani, retrocedată Bisericii Reformate de către moştenitorii familiei Banffy. 22 de bolnavi într-o cameră”, a scris deputatul USR pe contul său de Facebook.
 
În replică, reprezentanţii spitalului susţin că politicianul a denaturat realitatea şi explică faptul că nu au putut itrece la renovarea clădirii din cauza faptului că imobilul este un monument istoric retrocedat în care, din cauza proceselor de retrocedare, nu s-a putut investi.
 

Ce spun reprezentanţii spitalului

 
„Fotografiile apărute pe reţelele de socializare au fost realizate tendenţios, urmărind să surprindă exclusiv aspecte negative. Domnul Ungureanu omite în mod voit să arate întreaga realitate, respectiv faptul că noua clădire a spitalului este construită deja şi utilată de către Consiliul Judeţean Cluj. Aceasta va fi recepţionată şi dată în folosinţă în două luni. Acelaşi domn uită  să ceară şi să facă public punctul de vedere oficial al instituţiilor vizate, respectiv faptul că actualul spaţiu este clădire monument istoric retrocedat, în care, din cauza proceselor de retrocedare, nu s-a putut investi. Îmbunătăţirea sistemului sanitar şi modernizarea acestuia nu se face doar cu scandal pe reţelele de socializare, ci cu exercitarea prerogativelor aferente fiecărei funcţii publice; autoritatea legislativă reglementează, autoritatea locală investeşte, au transmis reprezentanţii spitalului. .
 
În perioada următoare, administratorul spitalului, Consiliulul Judeţean Cluj, va fi finaliza şi va recepţionată în luna noiembrie o nouă clădire destinată unităţii spitaliceşti.  În plus, de curând a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru încă o clădire. Se admite însă faptul că în acest moment există probleme serioase. 
 
„Unitatea funcţionează în proporţie de 70% în spaţii închiriate, respectiv spaţii pentru 140 paturi spitalizare şi activităţi administrativ gospodăreşti (Pavilionul Administrativ, Pavilionul I, Bloc Alimentar, Spălătorie, Ateliere), spaţii care au fost retrocedate proprietarilor în anul 2013. Spaţiile închiriate sunt subdimensionate, nu se poate asigura cubajul în saloane conform reglementărilor în vigoare, sunt clădiri vechi în care este dificil de organizat şi gestionat activitatea medicală’’, spun reprezentanţii Consiliul Judeţean Cluj.
 

Probleme şi din cauza lipsei personalului medical

 
Dar asta nu e tot. Din cauza lipsei de medici şi asistente există oricând riscul producerii unor evenimente grave ca cel de la Săpoca.
 
Potrivit publicaţiei Făclia de Cluj, managerul spitalului, Ana Jucan, confirmă că unitatea medicală a rămas în ultimii ani fără 70% din spaţiu, din cauza faptului că mai multe clădiri au fost retrocedate, dar aduce în discuţie şi problema lipsei personalului medical.
 
„De foarte multe ori e nevoie de supraveghere om la om, adică pacienţii sunt de aşa natură încât e nevoie de supraveghere permanentă. La asistenţii medicali, ca şi normare, media ar fi de un asistent la 16 paturi pe tură. E mult şi greu”, spune Jucan. În mod normal, conform legii, unei asistente i-ar reveni 12 paturi pe tură în loc de 16, în timp ce în ţările din vest media este de 4 paturi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: