Secretele clujeanului care dezvăluie psihologia românilor: „Un popor care se autocunoaşte nu poate fi manipulat“

Secretele clujeanului care dezvăluie psihologia românilor: „Un popor care se autocunoaşte nu poate fi manipulat“

Daniel David face la Cluj cercetare de nivel internaţional. Complexul Camelot este unul dintre primele 10 la nivel mondial.

Viaţa psihologului Daniel David (43 de ani), autorul lucrării „Psihologia poporului român“, se împarte între două oraşe: Cluj-Napoca şi New York şi între două culturi academice diferite: cea românească şi cea americană. Provocarea lui este să aplice în România ceea ce a învăţat de la mentorii săi din SUA, Albert Ellis şi Aaron T. Beck, cei care au revoluţionat psihologia, depăşindu-l poate ca influenţă inclusiv pe Sigmund Freud.

„De poţi să nu-ţi pierzi capul, când toţi în jurul tău/ Şi l-au pierdut pe-al lor, găsindu-ţi ţie vina“, aceste versuri din poezia „Dacă poţi“ de Rudyard Kipling le-a amintit clujeanul Daniel David când l-am întrebat în ce mod l-a influenţat unul dintre mentorii săi, psihologul Albert Ellis (1913 – 2007). Americanul a conceput, alături de Aaron T. Beck (94 de ani), cea mai folosită terapie psihologică din lume în momentul actual – cea cognitiv-comportamentală. 
 
Pe lângă faptul că a învăţat terapia cognitiv-comportamentală de la omul care a inventat-o, Daniel David a rămas cu o lecţie importantă de la Ellis, după mai mulţi ani de colaborare, timp  în care a devenit prieten cu celebrul psiholog: „Am învăţat de la el că dacă ai scopuri şi obiective corecte, morale, care corespund unui model cultural ideal, şi crezi în ele, trebuie să mergi  înainte cu ele, să le implementezi, să ai toleranţă la frustrare, să nu dai în spate din faţa obstacolelor, înjurăturilor şi criticilor. Şi cred că asta se reflectă foarte bine în primele versuri din poezia «Dacă poţi» a lui Kipling. Aşa cred că era Ellis. A fost un stil de gândire pe care l-am învăţat de la el“. O la fel de mare influenţă asupra lui David a avut-o şi un alt mare psiholog american, Aaron T. Beck. 
 
La 43 de ani, Daniel David are o carieră de invidiat, dar a avut şi parte de obstacole, critici şi înjurături. Un prim val de critici l-a primit când a promovat, în urmă cu 10 ani, un set de schimbări  în psihologia românească, necesare pentru sincronizarea cu psihologia internaţională. Noutăţile care i-au „speriat“ pe colegii lui atunci au devenit model de bune practici astăzi. Cele mai virulente „complimente“ le-a obţinut de când a început să împărtăşească publicului câteva dintre concluziile studiului la care lucrează de 10 ani – „Psihologia poporului român“. Să pui sub semnul întrebării clişee general acceptate despre români este pentru unii ceva de neconceput, chiar dacă a făcut-o prin muncă ştiinţifică temeinică. 
 
„Un popor care se autocunoaşte psihologic este mai emancipativ şi mai greu de manipulat/controlat. În plus, în timp ce cunoaşterea are în sine germenii autocontrolului, ignoranţa permite controlul celor mai ignoranţi de către cei mai puţin ignoranţi”, 
Daniel David, psiholog

„ÎNDRĂZNEŞTE SĂ ŞTII“

 
David „nu şi-a pierdut capul“, urmând sfaturile poeziei „Dacă poţi“, care stă la baza filosofiei sale de viaţă, şi a continuat să-şi urmărească obiectivele la fel cum a făcut atunci când a înfiinţat la Cluj probabil cel mai valoros departament de psihologie din ţară, sau când a pus bazele platformei de terapie cu roboţi şi psihoterapie prin realitate virtuală din complexul „Camelot“ (doar aproximativ zece astfel de platforme sunt în lume) sau când a devenit directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute din New York, un institut ştiinţific de referinţă la nivel internaţional. 
 
Cartea despre psihologia poporului român a apărut, de curând, în librării şi celor care spun că demersul său este periculos sau inutil, David le răspunde: „Un popor care se autocunoaşte psihologic este mai emancipativ şi mai greu de manipulat/controlat. În plus, în timp ce cunoaşterea are în sine germenii autocontrolului, ignoranţa permite controlul celor mai ignoranţi de către cei mai puţin ignoranţi. Aşadar, un astfel de demers de tip «Sapere Aude» (Îndrăzneşte să ştii) nu poate decât să ne ajute pe toţi!“. În plus, majoritatea acestor informaţii existau deja în literatura de profil, doar că noi nu le cunoşteam în ţară, a completat el. 
 
„Făceam sport foarte mult şi îmi plăcea să învăţ. Cam la asta se reducea toată viaţa mea. Jucam foarte mult fotbal, am şi jucat la cluburile de copii care erau atunci. Mai jucam şi tenis, dar fotbalul era sistematic. Şcoală-fotbal, fotbal-şcoală. Astfel îmi împărţeam timpul“
 
Daniel David, psiholog
 
 

„OLIMPIC LA BIOLOGIE, CHIMIE, ISTORIE“

 
La şcoală era printre premianţi. „Învăţam pentru că eram interesat să cunosc cât mai mult, nu pentru note, deşi ajungea să am note mari. Îmi plăceau mai multe materii“. Participa constant la olimpiade la biologie, chimie, matematică, istorie, limba română. „Făceam sport foarte mult şi îmi plăcea să învăţ. Cam la asta se reducea toată viaţa mea. Jucam foarte mult fotbal, am şi jucat la cluburile de copii care erau atunci. Mai jucam şi tenis, dar fotbalul era sistematic. Şcoală-fotbal, fotbal-şcoală. Astfel îmi împărţeam timpul“, povesteşte profesorul David.

Revoluţia nu i-a schimbat foarte mult viaţa: „Pe mine personal şi cred că pe mulţi din generaţia mea nu ne-a afectat prea mult, nu am simţit imediat foarte tare schimbarea. Eram la un liceu foarte bun şi aproape toţi de acolo aveam o psihologie destul de asemănătoare, mai ales băieţii: eram focalizaţi pe învăţat şi pe sport. După Revoluţie am făcut cam acelaşi lucru“. David recunoaşte însă că schimbarea esenţială a fost cea a contextului psiho-cultural în care a evoluat ulterior.
 

ÎNDEMNUL UNUI DASCĂL: „MERGEŢI ÎN VEST“ 

 
Pasiunea pentru psihologie nu a moştenit-o de la părinţi, tatăl fiind contabil, iar mama funcţionară, dar a împărtăşit-o cu fratele mai mic – care este psiholog practician. Întrucât psihologia fusese desfiinţată ca disciplină în România la sfârşitul anilor ’70, David a pus mâna pe o carte de specialitate de-abia după Revoluţie.

„Atunci am dat peste prima carte de psihologie. M-a impresionat pentru că aflam lucruri despre care eu nu am auzit. Am învăţat despre creier şi la anatomie tot felul de lucruri interesante, dar lucrurile-cheie, de exemplu, despre gândire, memorie, atenţie, creativitate, personalitate – nu le-am învăţat. Asta pentru mine a fost o noutate completă. Am descoperit că psiholgia se ocupă cu ce voiam eu să studiez la medicină - partea psihică a omului. Atunci am ales să dau admitere direct la Facultatea de Psihologie“, povesteşte David. A intrat la Universitatea Babeş-Bolyai la un an după ce facultatea a fost reînfiinţată. Mentorul lui de atunci, profesorul Ioan Radu, care i-a fost şi coordonator de doctorat, a fost conştient de importanţa deschiderii ştiinţifice spre Occident şi şi-a îndemnat doctoranzii: „Mergeţi în Vest, vedeţi cum se face psihologia acolo şi veniţi să implementaţi aici“. 
 
„Psihanaliza, ale cărei baze le-a pus Sigmund Freud ,– spune că la baza personalităţii stau pulsiuni sexuale sau agresive – care sunt blocate. Ştiinţa a arătat că acele pulsiuni sunt mai degrabă metafore. Teoria cognitiv-comportamentală a venit şi a spus că problemele noastre  emoţionale şi comportamentale nu sunt generate de evenimentul de viaţă, ci de modul în care noi interpretăm evenimentul de viaţă”
Daniel David, psiholog

Aaron T. Beck şi Albert Ellis, fondatorii teoriei cognitiv-comportamentale. 

ÎNTÂLNIREA CU ALBERT ELLIS, OMUL CARE L-A “DETRONAT” PE FREUD

 
După două burse în SUA, în anul 2000 a ajuns la un program postdoctoral la Mount Sinai School of Medicine din New York, în domeniul medicinei bio-comportamentale. În New York se găsea şi Institutul Albert Ellis, iar David a început, în paralel, programul de formare în psihoterapie cognitiv-comportamentală. Timp de mai bine de doi ani, clujeanul s-a specializat în acest tip de terapie, avându-l ca supervizor chiar pe cel care a inventat metoda care a revoluţionat psihologia.

„Psihanaliza, ale cărei baze le-a pus Sigmund Freud ,– spune că la baza personalităţii stau pulsiuni sexuale sau agresive – care sunt blocate. Ştiinţa a arătat că acele pulsiuni sunt mai degrabă metafore. Teoria cognitiv-comportamentală a venit şi a spus că problemele noastre  emoţionale şi comportamentale nu sunt generate de evenimentul de viaţă, ci de modul în care noi interpretăm evenimentul de viaţă“, explică profesorul.Terapia, care este acum cea mai folosită în lume, detronând de ani buni psihanaliza lui Sigmund Freud, se concetrează pe dezvoltarea gândirii raţionale a pacienţilor, astfel încât interpretarea pe care o dau evenimentelor de viaţă să fie cât mai raţională, lucru care-i va ajuta să se adapteze mai uşor.

„Cazurile pe care le-am avut în perioada de formare erau discutate cu un supervizor, Albert Ellis fiind unul dintre supervizorii mei. Apoi am rămas în relaţii foarte apropiate. Toată lumea îl venera pur şi simplu la Institut. Eu am avut un comportament mai normal, cred eu, şi cred că a apreciat asta. L-am respectat şi-l respect foarte mult, dar n-am avut un comportament foarte supus. Fiecare încerca să-i intre sub piele ca să obţină ceva. Eu nu. El a simţit că am mers acolo pentru că-l respect, că vreau să învăţ de la el şi sunt dedicat acelui lucru“, povesteşte psihologul. Ellis, spune fostul lui elev, era perceput din afară drept un tip dificil: „Nu putea, la nivelul la care era, să stea de vorbă cu toţi cei care doreau asta. Dacă intrai într-o relaţie personală de supervizare sau te accepta ca pacient – era una dintre cele mai calde şi empatice persoane, dar în activităţile sociale, conferinţe, workshopuri era o persoană mai directă şi mai distantă fiindcă timpul pentru el era foarte important şi atunci nu avea vreme să socializeze“. Ellis era conştient că nu poate mulţumi pe toată lumea. „Nu-i plăcea asta, dar era şi realist în acelaşi timp, ştiind că dacă încearcă să-i mulţumească pe toţi nu-şimai poate atinge obiectivele.“ 
 
David a lucrat şi cu Aaron T. Beck, cel care, alături de Ellis, a pus bazele terapiei cognitiv-comportamentale. Ca o recunoaştere a Şcolii clujene de psihologie clinică şi psihoterapie, peste doi ani, în 2017 al nouălea Congres Internaţional de Psihoterapie Cognitivă al Asociaţiei Internaţionale de Psihoterapie Cognitivă va fi organizat la Cluj-Napoca, după ce în anii trecuţi a avut loc în mari oraşe şi capitale ale lumii, precum Hong Kong, Istanbul, New York, Oxford, Roma, Toronto, etc. Profesorul David este preşedintele Congresului, iar Aaron T. Beck preşedintele de onoare. 
 
Dacă m-ai întreba ce ar trebui să facem dacă am avea resurse puţine şi ar trebui să îmbunătăţim un singur lucru în ceea ce priveşte psihologia românilor, aş spune să ne creştem încrederea în oameni, ceea ce se cheamă în literatura de specialitate «capital social».
Daniel David, psiholog

Daniel David susţine că în spatele studiului "Psihologia poporului român" stă o muncă uriaşă

„Psihologia poporului român“, trăsătura care ar schimba totul  

 
Daniel David lucrează din 2005 la cel mai amplu studiu despre psihologia românilor. Ideea s-a născut când a apărut un articol în revista de specialitate „Science“ despre cum sunt oamenii din 49 de culturi sub aspectul trăsăturilor de personalitate. „Văzând că românii lipsesc din analiză, mi-am propus să completăm noi această lipsă. Apoi, dacă tot am început să facem această completare, am zis: «Hai să sumarizăm toate datele care există despre români în comparaţie cu alte popoare»“, explică psihologul. Realizarea studiului a durat foarte mult întrucât s-a făcut o muncă uriaşă de adaptare a testelor psihologice din alte culturi la România. David reaminteşte că psihologia este o ştiinţă experimentală, care se bazează pe statistici, pe date reale, nu pe „poveşti“.

„Asta nu înţeleg mulţi dintre cei, totuşi puţini, care critică unele dintre concluziile studiului despre psihologia poporului român. Tot ce scrie în studiu este bazat pe zeci de teste făcute suficient de riguros încât să putem răspunde la întrebarea «Ce profil psihologic au românii?». Dacă m-ai întreba ce ar trebui să facem dacă am avea resurse puţine şi ar trebui să îmbunătăţim un singur lucru în ceea ce priveşte psihologia românilor, aş spune să ne creştem încrederea în oameni, ceea ce se cheamă în literatura de specialitate «capital social». Această încredere poate duce apoi la cooperare prin care să ne realizăm potenţialul bun pe care îl avem. Acest lucru se face prin educaţie, prin valorile pe care le promovezează mass media, educatorii şi profesorii în şcoli, la orele de dirigenţie, părinţii acasă – şi asta nu costă“, conchide profesorul David.
 
„Am simţit că aici mi-e locul. În acelaşi timp, ştiam că psihologia în România este în fază de formare şi puteam contribui la relansarea unui domeniu desfiinţat în perioada comunistă. Dar ştiam că ce se face la New York este cercetare de top, aşa că am păstrat legătura cu instituţiile americane în care m-am format. Viaţa mea era şi încă este împărţită între Cluj şi New York; New York este singurul oraş în care mi-ar plăcea să locuiesc dacă nu ar exista Cluj-Napoca!“
 
Daniel David, psiholog

Daniel David într-una dintre puţinele "fotografii de turist" pe care le are. 

„Eu sunt stresat atunci când vine concediul, pentru că nu pot face ce-mi place“

 
După terminarea post-doctoratului şi a programului de specializare în psihoterapie, lui David i s-a făcut ofertă să rămână la New York, la instituţiile cu care a colaborat. El s-a întors însă acasă în 2003: „Am simţit că aici mi-e locul. În acelaşi timp, ştiam că psihologia în România este în fază de formare şi puteam contribui la relansarea unui domeniu desfiinţat în perioada comunistă. Dar ştiam că ce se face la New York este cercetare de top, aşa că am păstrat legătura cu instituţiile americane în care m-am format. Viaţa mea era şi încă este împărţită între Cluj şi New York; New York este singurul oraş în care mi-ar plăcea să locuiesc dacă nu ar exista Cluj-Napoca!“.  În 2004, a înfiinţat Institutul Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mintală Aplicată (Institutul de Psihoterapie) la Cluj, un parteneriat între Universitatea Babeş-Bolyai şi Institutul Albert Ellis, iar în 2007 – Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei. Rezultatele nu au întârziat să apară. Institutul clujean a devenit prima structură universitară de cercetare din România inclusă în reţeaua MERIL.
„Este vorba despre o bază de date privind centrele de cercetare de interes european. Astfel, dacă un complex de cercetare din această reţea există în România, nu mai are rost să faci unul în altă ţară pe exact acelaşi domeniu, pentru că aici se poate derula cercetare la nivel european; merită să faci în alt domeniu, unde nu există“, explică David. În cadrul institutului funcţionează complexul Camelot (foto dreapta) cu spectaculoasele sale platforme de roboterapie, adică utilizarea roboţilor în psihoterapia copiilor cu tulburări din spectrul autist şi realitate virtuală, implicate în proiecte mondiale de top. 
 
„În lume, există cam zece astfel de centre de cercetare, comparabile cu ceea ce avem noi. Am câştigat un grant, pentru realizarea celui de-al cincilea perete din cubul virtual, însă s-a întâmplat în perioada în care se făceau reduceri şi ne-au tăiat cu 60% fondurile. Dacă reuşeam, eram probabil printre primele trei centre la nivel internaţional“, spune David. 
 
În paralel cu activitatea din România, clujeanul a devenit în 2008 profesor asociat la Mount Sinai School of Medicine (unde a terminat şi un program postdoctoral şi unde a fost cercetător asociat), iar din 2013 este directorul pentru cercetare al prestigiosei instituţii Albert Ellis Institute din New York (unde a făcut formarea în psihoterapie şi a devenit psihoterapeut/supervizor).
 
“În ştiinţă nu poţi avea un serviciu de 8 ore pe zi. „Dacă nu vezi ştiinţa ca pe un mod de viaţă, nu ai cum să faci performanţă. Eu niciodată n-am înţeles ce înseamnă: «de abia aştept să vină vacanţa şi să-mi iau concediu». Eu sunt stresat atunci când vine concediul, pentru că nu pot face ce-mi place”
Daniel David, psiholog
Carte de vizită 
Numele: Daniel David
Data şi locul naşterii:  23 noiembrie 1972, la Satu Mare
Stare civilă: căsătorit, are un copil (Ilinca)
Studiile şi cariera: Facultatea de Psihologie la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (1995), doctorat la UBB (1999), studii post-doctorale la Mount Sinai School of Medicine din New-York (2000-2002), diplomă de supervizor/psihoterapeut cognitiv-comportamental de la Institutul Albert Ellis, New York (2002) şi Academy of Cognitive Therapy.
Este profesor universitar de ştiinţe cognitive clinice şi conducător de doctorat la Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai; psihoterapeut şi supervizor în psihoterapie. 
Profesor asociat la Mount Sinai School of Medicine din New York (2008)
Director de cercetare al Institutului Albert Ellis (2013)
Preşedintele şi directorul executiv al Institutului Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mintală Aplicată
Distincţii: Ordinul Naţional pentru Merit în Grad de Cavaler 
Premiul Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române (2012) şi „Henry Guze Award“ pentru cea mai bună cercetare în domeniul clinic în anul 2003 (Society for Clinical and Experimental Hypnosis, SUA) 
Locuieşte în: Cluj-Napoca
 

SECRETUL LUI DAVID 

 
Cum a reuşit Daniel David să facă cercetare de top în România? „Am făcut ce am învăţat de la Ellis şi de la Beck: am avut obiective clar stabilite care să corespundă cu ceea ce se face la nivel de vârf în psihologie, care au fost urmate cu îndârjire în ciuda opreliştilor sau comentariilor. De ce? Pentru că ştiam că aşa e bine în baza faptului că nu făceam în ţară nimic diferit de ceea ce făceam la universităţile din SUA cu care sunt afiliat“.

Cum a rezolvat problema banilor? „Am avut mereu grijă să construiesc o echipă de calitate. În sistem intră numai cei foarte buni şi cei care menţin acest standard. Noi scriem foarte multe granturi în ţară şi în străinătate. Toate dotările Institutului de Psihoterapie s-au făcut prin proiecte câştigate prin competiţie, nu am primit de la nimeni nimic de-a gata. Poate facem zece aplicaţii într-un an şi câştigăm una sau două. Asta înseamnă foarte multă muncă, în timp ce scriem o aplicaţie de grant, am putea scrie o carte“, explică profesorul. 
El crede că în ştiinţă nu poţi avea un serviciu de 8 ore pe zi. „Dacă nu vezi ştiinţa ca pe un mod de viaţă, nu ai cum să faci performanţă. Eu niciodată n-am înţeles ce înseamnă: «de abia aştept să vină vacanţa şi să-mi iau concediu». Eu sunt stresat atunci când vine concediul, pentru că nu pot face ce-mi place. Eu mă simt într-o vacanţă continuă la muncă, în sens pozitiv”, spune David.  ;
 

Patru întrebări cheie

 
Ce este fericirea?
 
„Fericirea este să ai o atitudine pozitivă faţă de propria viaţă, altfel spus să fii împăcat cu trecutul, mulţumit/fericit în prezent şi să priveşti cu optimism spre viitor. Aceasta este definiţia pe care o folosim ca oameni de ştiinţă”
 
Cât de importanţi sunt banii?
 
La mine banii au venit sau vin după ce fac un lucru cu pasiune. Niciodată nu am făcut un lucru gândindu-mă: <<OK, care este beneficiul financiar?>> . Dar, de obicei, banii vin acolo unde este şi pasiune. Oricum eu am făcut ceva fiindcă îmi place. Şi voi face la fel, indiferent dacă banii vin sau nu. 
 
Care este filosofia dumneavoastră legată de viaţa de familie?
 
Viaţa de familie trebuie să fie perfect integrabilă în viaţa ştiinţifică. Dacă cele două interferează este o problemă. 
 
Cum păstrăm dragostea vie în viaţa de cuplu?
 
„Făcând împreună lucruri care plac amândurora”.
 
 
Citeşte şi:
 

Cum sunt românii? Concluziile surprinzătoare ale celui mai amplu studiu despre psihologia poporului român

 

 

Daniel David cu doi dintre roboţii pe care-i foloseşte la cercetarile sale 

Imagini din aceeasi galerie
  • Daniel David cu doi dintre roboţii pe care-i foloseşte la cercetarile sale 
  • David susţine că secretul succesului său în cercetare este faptul că lucrează cu cei mai buni. Aici, o parte din echipa sa. 
  • Platforma de realitate virtuală din cadrul  Camelot - un complex de cercetare care se situează printre primele 10 din lume de acest fel.  
  • Printre obiectele de cercetare ale lui Daniel David se numără roboterapia  
  • Daniel David şi profesorul  Aaron T. Beck
  •  Aaron T. Beck şi Albert Ellis. 
  • Daniel David a scris
  • Daniel David la New York, într-una dintre puţinele fotografii
  • Daniel David în vizită la Universitatea Harvard. 
  • Daniel David a înfiinţat Institutului Internaţional de Studii Avansate de Psihoterapie şi Sănătate Mintală Aplicată
  • Daniel David la Institutul Ellis din New York. 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările